|
| © Vatican Media |
O viaţă de unire profundă cu Dumnezeu
de Adriana Masotti
La prima aniversare a morţii Papei Benedict al XVI-lea, la 31 decembrie 2022, arhiepiscopul Georg Gänswein a prezidat duminica trecută, 31 decembrie 2023, Liturghia în amintirea sa la Altarul Catedrei din Bazilica "Sfântul Petru". Timp de mulţi ani a fost secretarul său particular, fie în timpul pontificatului său, fie după renunţare până la moarte, şi are profunde amintiri personale despre papa emerit.
Omilia la celebrare porneşte de la cuvintele rostite de însuşi Benedict "plin de uimire, în urmă cu un an, la ultimul său Crăciun pe acest pământ, celebrat într-un spirit de credinţă profundă, de bucurie intimă şi de rugăciune încrezătoare: «Crăciunul, cea mai frumoasă zi din an!»", pentru a continua cu o reflecţie, în sărbătoarea de astăzi a Sfintei Familii, despre prezenţa rugăciunii în Maria şi în soţul său, pornind tot de la câteva cuvinte ale papei emerit. O dimensiune, rugăciunea, cum afirmă Gänswein, "a caracterizat puternic" şi viaţa sa zilnică. Benedict al XVI-lea în urcarea la templu a lui Iosif şi a Mariei vedea "o exprimare a rugăciunii lor către Domnul, care deja îl văd şi îl contemplă în fiul Isus".
Într-o cateheză ţinută la 28 decembrie 2011, Benedict al XVI-lea s-a concentrat asupra privirii contemplative a Mariei: "Privirea inimii sale - afirma el - se concentrează asupra lui deja în momentul Bunei-Vestiri, când îl zămisleşte prin lucrarea Duhului Sfânt; în lunile următoare, îi simte puţin câte puţin prezenţa, până în ziua naşterii, când ochii săi pot să privească faţa fiului cu duioşie maternă, în timp ce-l înfaşă şi îl pune în iesle. Amintirile despre Isus, fixate în mintea sa şi în inima sa, au marcat fiecare clipă a existenţei Mariei". Mama lui Isus devine model al fiecărui credincios şi al Bisericii. Monseniorul Gänswein comentează: "A trăi în comuniune profundă cu Isus, ca Maria, pentru a putea contagia inima fraţilor şi a surorilor: aceasta este o dimensiune fundamentală a unei Biserici atrăgătoare şi misionare".
Dar ce era rugăciunea pentru Benedict? "Mai ales ultimii ani de viaţă - aminteşte arhiepiscopul - se remarca printr-o crescândă intensitate şi interioritate. Asta se reflecta şi în atitudinea sa, şi pe faţa sa: devenea tot mai mult contemplaţie a unicului Domn care, în virtutea Duhului Sfânt, continuă să conducă Biserica sa". Pentru papa emerit, prima persoană care a împărtăşit experienţa de rugăciune a Mariei a fost Sfântul Iosif al cărui nume îl purta. "Benedict al XVI-lea încerca să-l şi imite pe patronul său - subliniază monseniorul Gänswein - mai ales cu iubirea sa profundă faţă de Isus şi faţă de Maria şi cu fidelitatea sa faţă de o viaţă zilnică ritmată de rugăciune şi muncă. Inima fiecărei zile era pentru el Euharistia, izvor de lumină, de forţă şi de mângâiere. (...) Relaţia intimă cu Domnul se reflecta după aceea în raporturile cu persoanele din jurul lui".
Despre Papa Benedict, Gänswein aminteşte cordialitatea, umilinţa şi simplitatea în raporturile cu ceilalţi. Pentru el, comuniunea cu Dumnezeu şi comuniunea cu persoanele era inseparabilă. Biserica continuă să fie edificată de Isus Euharistie, unindu-i pe oameni cu sine "pentru a construi marea sa familie". Reluând iarăşi cuvintele lui Benedict al XVI-lea, adaugă: "Biserica se revelează astfel, în pofida tuturor fragilităţilor umane care aparţin fizionomiei sale istorice, o minunată creaţie de iubire, făcută pentru a-l face pe Cristos aproape de fiecare bărbat şi de fiecare femeie care vrea cu adevărat să-l întâlnească, până la sfârşitul timpurilor". În Euharistie se perpetuează Crăciunul, conclude arhiepiscopul, "în Euharistie rămânem uniţi şi cu Benedict al XVI-lea, sincer recunoscători lui Dumnezeu pentru darul vieţii sale, pentru bogăţia magisteriului său, pentru profunzimea teologiei sale şi pentru exemplul luminos al acestui «simplu şi umil lucrător în via Domnului»".
(După L'Osservatore Romano, 2 ianuarie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
