În urma trecerii la Tatăl a Papei emerit Benedict al XVI-lea în ziua de sâmbătă, 31 decembrie 2022, şi după anunţul funeraliilor pentru ziua de joi, 5 ianuarie 2023, Preasfinţitul Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi, a trimis o scrisoare circulară sâmbătă, 31 decembrie 2022, către preoţii, călugării şi credincioşii din Dieceza de Iaşi în care precizează câteva aspecte legate de celebrările din Dieceza de Iaşi în contextul trecerii la cele veşnice a Papei Benedict. O Liturghie cu prohod, prezidată de păstorul Diecezei de Iaşi pentru Papa Benedict, se va celebra luni, 2 ianuarie, la ora 18.00, în catedrala din Iaşi.
Papa emerit Benedict al XVI-lea, în vârstă de 95 de ani, fiind cel mai în vârstă pontif din istoria Bisericii, a încetat din viaţă sâmbătă, 31 decembrie 2022, la ora locală 9.34, în reşedinţa sa de la Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican. A condus Biserica Catolică între anii 2005 şi 2013, prezentându-se drept "un umil lucrător în via Domnului". Ultimele cuvinte rostite de Papa emerit Benedict, înainte de a intra în agonie, cu câteva ore înainte de moartea sa, au fost: "Doamne, te iubesc!". Căutarea lui Isus, "cel iubit", a fost tocmai cheia slujirii preoţeşti a lui Joseph Ratzinger, după cum amintea Papa Francisc în 2016.
Din dimineaţa zilei de luni, 2 ianuarie, trupul papei emerit se află în Bazilica "Sfântul Petru" din Vatican pentru un ultim salut al credincioşilor.
Vestea trecerii la cele veşnice a Papei Benedict a împărtăşit-o Preasfinţitul Iosif Păuleţ la finalul Sfintei Liturghii cu "Te Deum-ul" de mulţumire la sfârşit de an, celebrată sâmbătă, 31 decembrie 2022, la ora 11.00, în Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi, după care a fost intonat un recviem (rugăciune pentru răposaţi) pentru odihna sufletului Papei Benedict al XVI-lea. Totodată, această veste tristă a fost aflată şi de ascultătorii ERCIS FM, radioul Diecezei de Iaşi, şi ai televiziunii Angelus TV, întrucât această celebrare a fost transmisă prin aceste mijloace de comunicare.
Pe 5 ianuarie 2023, la ora 9.30, ora Italiei (10.30 ora României), în Piaţa "Sfântul Petru" din Vatican, Papa Francisc va oficia ritul funeraliilor Papei emerit Benedict al XVI-lea, al celui de-al 265-lea papă, fiind pentru prima oară în istoria Bisericii Catolice când un papă prezidează funeraliile predecesorului său.
Preasfinţitul Iosif Păuleţ, în scrisoarea sa, vorbind despre imaginea Papei Benedict al XVI-lea, a subliniat că acesta "rămâne în memoria tuturor acelora care l-au cunoscut drept un discipol îndrăgostit de Cristos şi de cuvântul său, un mare şi profund teolog, un păstor delicat care a slujit cu umilinţă şi pasiune Biserica în timpuri dificile. Învăţătura şi exemplul său au înflăcărat speranţa şi încrederea în multe inimi".
Pentru a crea cadrul de rugăciune pentru Papa Benedict al XVI-lea în aceste zile, scrisoarea păstorului Diecezei de Iaşi vine cu câteva precizări:
"În semn de comuniune cu Papa Francisc şi cu întreaga Biserică Catolică, dar şi ca un act de iubire şi preţuire faţă de cel care a fost urmaş al Sfântului Petru, stabilim următoarele:
- în toate bisericile Diecezei de Iaşi va fi expus în prezbiteriu, într-un loc potrivit, un tablou cu chipul Papei Benedict al XVI-lea, în faţa căruia va fi aşezată o candelă aprinsă;
- la toate Sfintele Liturghii celebrate până pe 5 ianuarie 2023, se va formula o intenţie la rugăciunea credincioşilor pentru odihna veşnică a răposatului Papă emerit Benedict al XVI-lea;
- în ziua de luni, 2 ianuarie, la sfârşitul Sfintei Liturghii, se va face un Requiem pentru sufletul Papei Benedict al XVI-lea;
- în ziua de 5 ianuarie 2023, ziua înmormântării sale, la ora 12.00, clopotele tuturor bisericilor din Dieceza de Iaşi vor răsuna timp de trei minute, timp în care vă îndemn să ne rugăm cu toţii în tăcere".
"Îi mulţumim lui Dumnezeu - se spune în finalul scrisorii - pentru că ni l-a dat ca păstor pe Papa Benedict al XVI-lea şi îl rugăm să-l facă părtaş de răsplata slujitorului credincios. Suntem siguri că, din ceruri, va continua să mijlocească pentru noi şi pentru întreaga Biserică".
* * *
Joseph Ratzinger - Papa Benedict al XVI-lea s-a născut la 16 aprilie 1927, în Germania, fiind primul papă german după secolul al XI-lea (ultimul a fost Leon al IX-lea: 1049-1054), al optulea din aceeaşi naţiune. A fost hirotonit preot la 29 iunie 1951. A obţinut doctoratul în teologie cu o teză despre Sfântul Augustin, iar apoi a urmat o carieră academică la Freising, Bonn, Münster, Tübingen şi Regensburg.
În 1977, Papa Paul al VI-lea l-a numit arhiepiscop de München şi Freising, dobândind o bogată experienţă pastorală, iar pe 27 iunie 1977 a fost creat cardinal de acelaşi papă. Teolog participant la Conciliul Vatican II, a avut mai bine de două decenii de activitate în Curia Romană.
Papa Ioan Paul al II-lea, pe 25 noiembrie 1981, l-a numit prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei şi preşedinte al Comisiei Pontificale Biblice şi al Comisiei Teologice Internaţionale.
După moartea Papei Ioan Paul al II-lea, cardinalul Joseph Ratzinger a fost ales ca succesor al lui Petru în cea de-a doua zi a conclavului din aprilie 2005, după patru scrutine, şi a început oficial pontificatul pe 24 aprilie.
În cei aproape opt ani de pontificat, cunoscător a zece limbi, Benedict al XVI-lea a făcut 24 călătorii apostolice în afara Italiei (21 de ţări l-au avut ca oaspete) şi 30 de vizite apostolice în Italia.
Tutelarea vieţii, apărarea familiei, libertatea educativă sunt teme care - împreună cu pacea, apărarea celor ultimi, libertatea religioasă - străbat predicile, discursurile şi documentele sale.
A publicat trei enciclice (Deus caritas est, despre iubirea creştină: 25 decembrie 2005; Spe salvi, despre speranţa creştină: 2 noiembrie 2007 şi Caritas in veritate: 29 iunie 2009, despre dezvoltarea integrală), precum şi texte personale. În 1985 a publicat cartea-interviu Raport asupra credinţei şi în 1996 Sarea pământului, o altă carte-interviu Lumina lumii (2010) şi trilogia despre Isus din Nazaret (2007-2012). Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, a fost editată cartea La şcoala adevărului, în care diferiţi autori ilustrează diverse aspecte ale personalităţii şi operei sale.
A fost preşedinte al Comisiei de pregătire a Catehismului Bisericii Catolice care, după şase ani de lucrări (1986-1992), a prezentat Sfântului Părinte noul Catehism.
Benedict al XVI-lea a avut o deschidere specială faţă de mijloacele de comunicare. A acordat interviuri la diferite posturi de radio, a vorbit în direct la Radio Vatican, a trimis sms-uri tinerilor de la Zilele Mondiale ale Tineretului, a răspuns la întrebări în direct la televiziune. A încurajat mediile catolice, în general, să ducă evanghelia pe Internet. În decembrie 2012, papa a intrat pe Twitter, unde contul său în 9 limbi - de la latină la engleză - a adunat în scurt timp peste 2,5 milioane de persoane.
S-a angajat în munca ecumenică şi în dialogul interreligios. A cerut în repetate rânduri liderilor lumii încetarea persecuţiilor anticreştine.
Printre cele peste 200 de canonizări şi beatificări aprobate se numără şi cea a ep. Constantin-Ignaţiu Bogdánffy de la Oradea (30 octombrie 2010). La 1 mai 2011 a prezidat, în Piaţa "Sfântul Petru", beatificarea predecesorului său, Papa Ioan Paul al II-lea şi tot în acelaşi an a modificat normele referitoare la conclav, reintroducând cvorumul de 2/3 din voturi pentru alegerea papei. În cele cinci consistorii ţinute a creat 85 de cardinali, printre care şi PS Lucian Mureşan din România.
Papa a făcut tot ce a putut pentru a pune capăt conflictelor din diferitele zone: prin rugăciune, prin iniţiative diplomatice, prin trimiterea de ajutoare materiale, dar şi prin apeluri la pace, în special pentru Irak, Siria, Ţara Sfântă, Congo, Mali.
Benedict al XVI-lea a intervenit şi în apărarea familiei, fondată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, pentru a nu vorbi de intervenţiile sale care au pus accentul pe locul central al familiei în viaţa Bisericii şi a societăţii.
Printre numeroasele doctorate onorifice ("honoris causa") pe care le-a primit în diferite ţări, a fost şi doctoratul "honoris causa" conferit cardinalului Joseph Ratzinger din partea Universităţii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca (2005), procedurile fiind demarate înainte de 19 aprilie 2005. A primit episcopii din România în 2010 (8-13 februarie) cu ocazia vizitei "ad Limina Apostolorum".
Pe 11 februarie 2013, în timpul consistoriului pentru cauzele unor fericiţi şi sfinţi, Papa Benedict al XVI-lea a anunţat, într-un mesaj rostit în limba latină, că începând din 28 februarie acelaşi an renunţă la ministerul petrin. A fost, cu adevărat, un gest unic de smerenie, responsabilitate, curaj şi libertate. Pe 28 februarie 2013, a încetat mandatul său, Benedict al XVI-lea devenind papă emerit, iar la Sfântul Scaun a început perioada de Sede Vacante, urmată de convocarea conclavului şi alegerea Papei Francisc (pe 13 martie 2013).
Părăsind Vaticanul, după o scurtă şedere la Castel Gandolfo, a revenit pe 2 mai 2013, în Vatican, la noua sa reşedinţă de la Mănăstirea Mater Ecclesiae, unde, spunea papa în anunţul său de renunţare la slujirea petrină, "vreau să slujesc din toată inima, printr-o viaţă dedicată rugăciunii, Sfânta Biserică a lui Dumnezeu".
Până în vara anului 2016, Papa emerit Benedict al XVI-lea a participat la diferite evenimente şi celebrări din Vatican, alături de Papa Francisc (consistorii, canonizări etc.), înregistrându-se astfel pentru prima oară în istoria Bisericii prezenţa la un consistoriu sau la o Sfântă Liturghie a doi papi în viaţă.
În iunie 2020, a mers în Germania, pentru a-şi vizita fratele, aflat pe patul de moarte.
Păstor umil, blând, dar ferm în iubirea faţă de Biserică, Benedict al XVI-lea a condus cu adevărat barca lui Petru în ape calme, ca şi în timp de furtună, spre portul sigur al credinţei în Isus Cristos, iar în ultima parte a vieţii sale a susţinut Biserica prin rugăciunea stăruitoare şi totodată ne lasă tuturor un exemplu de credinţă şi îndemnul din testamentul său spiritual: "Rămâneţi tari în credinţă! Nu vă lăsaţi dezorientaţi!".
Odihna cea veşnică dă-i-o Papei Benedict, Doamne,
şi lumina cea fără de sfârşit să-i strălucească.
Să se odihnească în pace! Amin.
Pr. Adrian Blăjuţă
