|
| © Vatican Media |
Cu cardinalul Czerny şi arhiepiscopul Viola
de Isabella Piro
Miercuri, 9 iulie 2025, Papa Leon al XIV-lea va prezida o Liturghie privată la Castel Gandolfo, în Borgo Laudato si', şi va folosi pentru prima dată noul formular de rugăciuni pentru Missa "pro custodia creationis", prezentat joi, 3 iulie 2025, la Sala de Presă a Sfântului Scaun.
La întâlnirea cu jurnaliştii au participat cardinalul iezuit Michael Czerny, prefectul Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, şi arhiepiscopul franciscan Vittorio Francesco Viola, secretarul Dicasterului pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor. Formularul - despre care vorbitorii au spus că a fost deja început în timpul pontificatului Papei Francisc, graţie şi colaborării interdicasteriale - va fi adăugat la Missae "pro variis necessitatibus vel ad diversas" din Liturghierul Roman, în prezent fiind 49: 20 se referă la Biserică, 17 la necesităţi civile şi 12 sunt pentru diferite circumstanţe.
Noile texte, a explicat cardinalul, se încadrează pe fundalul a două aniversări: "Mesajul revoluţionar pentru Ziua Mondială a Păcii" semnat în 1990 de Sfântul Ioan Paul al II-lea şi intitulat "Pace cu Dumnezeu Creatorul, pace cu toată creaţia", şi a zecea aniversare a enciclicei Laudato si', în care Papa Francisc recomandă o "ecologie integrală" şi nu una "superficială sau aparentă".
Totuşi trebuie subliniat, a spus cardinalul Czerny, că "tema creaţiei nu este una care se adaugă, ci este întotdeauna prezentă în liturgia catolică". Pentru că "Euharistia uneşte cerul şi pământul, îmbrăţişează şi pătrunde toată creaţia. Şi atunci când este celebrată, întregul cosmos îi aduce mulţumire lui Dumnezeu". Prin urmare, noul formular îşi propune să fie "un sprijin liturgic, spiritual şi comunitar pentru grija pe care trebuie să o acordăm cu toţii naturii, casa noastră comună".
Este vorba, a reiterat el, despre "un mare act de credinţă, speranţă şi caritate", despre o invitaţie de "a răspunde cu grijă şi iubire, într-un sentiment mereu crescând de uimire, respect şi responsabilitate". De fapt, a concluzionat cardinalul, noi toţi suntem "chemaţi să fim administratori fideli a ceea ce Dumnezeu ne-a încredinţat în alegerile noastre zilnice şi în politicile publice, precum şi în rugăciune, în cult şi în modul cu care trăim în lume".
Şi arhiepiscopul Viola a amintit că "liturgia celebrează misterul creaţiei în fiecare moment al anului liturgic": de exemplu, în Privegherea pascală, prima lectură este relatarea creaţiei; în liturgia botezului se recită rugăciunea de binecuvântare a apei; în Liturgia Orelor "tema creaţiei este foarte prezentă". Şi "în experienţa creştină, duminica este înainte de toate o sărbătoare pascală, iluminată total de gloria lui Cristos înviat. Este celebrarea «noii creaţii»."
Toate acestea, a explicat prelatul, "favorizează creşterea conştientizării importanţei protejării creaţiei, al cărei sens profund este revelat în Misterul Pascal pe care celebrarea îl face prezent". Astăzi, a adăugat el, "datorită şi magisteriului Papei Francisc, suntem mai conştienţi că ne aflăm într-o situaţie de gravă criză" ecologică şi de mediu. O relevanţă deosebită creaţiei, a continuat Viola, este dată de Rogaţiuni şi de cele Patru Zile de Pocăinţă, sau cele patru serii de trei zile de post şi abstinenţă, instituite de Biserică şi celebrate la începutul celor patru anotimpuri ale anului. De acum înainte, acestea vor fi "reglementate de Conferinţele Episcopale, atât în ceea ce priveşte timpul, cât şi modul de celebrare a lor", astfel încât să se adapteze "la diferitele situaţii locale şi la necesităţile credincioşilor".
În intervenţia arhiepiscopului a fost clar apelul său la responsabilitate: "Noi nu suntem Dumnezeu. Pământul ne precede şi ne-a fost dat", a explicat el. "Astăzi trebuie să respingem cu tărie ideea că stăpânirea absolută asupra celorlalte creaturi poate fi dedusă din faptul că am fost creaţi după chipul lui Dumnezeu şi din mandatul de a subjuga pământul". De fapt, a păzi "înseamnă a proteja, a îngriji, a păstra, a conserva, a veghea. Aceasta implică o relaţie de reciprocitate responsabilă între fiinţa umană şi natură. Fiecare comunitate poate lua din bunătatea pământului ceea ce are nevoie pentru propria supravieţuire, dar are şi datoria de a-l proteja şi de a garanta continuitatea fertilităţii sale pentru generaţiile viitoare". Astăzi, în schimb, "armonia dintre Creator, omenire şi întreaga creaţie a fost distrusă pentru că am pretins că luăm locul lui Dumnezeu, refuzând să ne recunoaştem drept creaturi limitate", aşa încât "păcatul se manifestă cu toată forţa sa de distrugere în războaie, în diferitele forme de violenţă şi maltratare, în abandonarea celor mai fragili, în atacurile împotriva naturii". Dimpotrivă, a concluzionat prelatul, "armonia cu toate creaturile nu poate izvorî decât dintr-o experienţă de reconciliere care face posibilă comuniunea cu Dumnezeu şi cu fraţii noştri".
În final, răspunzând la o întrebare despre publicarea unor articole legate de Motu Proprio al Papei Francisc, Traditionis custodes, directorul Sălii de Presă, Matteo Bruni, a afirmat că textele publicate alimentează "o reconstrucţie foarte parţială şi incompletă". De fapt, este citată o consultare la care, însă, "s-a alăturat ulterior altă documentaţie, alte rapoarte confidenţiale, rezultat şi al altor ulterioare consultări care au ajuns la Dicasterul pentru Doctrina Credinţei".
(După L'Osservatore Romano, 3 iulie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
