Papa Francisc şi patriarhul Bartolomeu au transmis un mesaj comun cu ocazia Zilei Mondiale de Rugăciune pentru Ocrotirea Creaţiei, marcată anual pe 1 septembrie.
"Istorisirea creaţiei ne oferă o viziune panoramică asupra lumii. Sfânta Scriptură revelează că «la început» Dumnezeu a destinat umanitatea să colaboreze la păzirea şi protejarea mediului natural. La început, după cum citim în Cartea Genezei (2,5) «pe pământ încă nu era nici un copăcel, şi nici o buruiană încă nu odrăslise, pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ şi încă nu era om care să lucreze pământul». Pământul ne-a fost încredinţat ca dar sublim şi ca ereditate faţă de care suntem cu toţii responsabili până când, «la final», toate cele din ceruri şi cele de pe pământ vor fi iarăşi adunate întru Cristos (cf. Ef 1,10). Demnitatea şi prosperitatea umană sunt profund legate de grija faţă de întreaga creaţie", se spune în primul paragraf al Mesajului comun cu prilejul Zilei de rugăciune pentru îngrijirea Creaţiei. Instituită de papa Francisc în 2015, iniţiativa de rugăciune are un caracter ecumenic, fiind celebrată şi de Biserica Ortodoxă.
"Însă, «între timp», istoria lumii prezintă o situaţie foarte diferită", se spune în continuarea Mesajului. "Ne revelează un scenariu decadent din punct de vedere moral, în care atitudinile şi comportamentele noastre faţă de creaţie ofuschează vocaţia de a fi colaboratori ai lui Dumnezeu. Tendinţa noastră de a rupe delicatele echilibre ecosistemice ale lumii, dorinţa lacomă de a manipula şi controla resursele limitate ale planetei, aviditatea de a trage profituri ilimitate de pe urma pieţei, toate acestea ne-au îndepărtat de la proiectul original al creaţiei. Nu mai respectăm natura ca pe un dar comun; în schimb, o considerăm o proprietate privată. Nu ne mai raportăm la natură pentru a o susţine, ci mai curând o dominăm pentru a alimenta propriile structuri".
Mesajul comun, al papei Francisc şi al patriarhului Bartolomeu, prilejuit de Ziua de rugăciune pentru îngrijirea Creaţiei, se referă şi la efectele acestui comportament, definite "tragice şi de durată".
"Consecinţele acestei viziuni" - se spune în mesaj - "sunt tragice şi de durată. Mediul uman şi cel natural se deteriorează împreună, iar această degradare a planetei se răsfrânge asupra celor mai vulnerabile persoane. Impactul schimbărilor climatice se repercutează, în primul rând, asupra acelora care trăiesc în condiţii de sărăcie oriunde în lume. Datoria noastră de a folosi în mod responsabil bunurile pământului implică recunoaşterea şi respectarea fiecărei persoane şi a oricărei creaturi vii. Urgenţa chemării şi a provocării privind grija faţă de creaţie constituie un îndemn pentru întreaga umanitate de a se implica în favoarea unei dezvoltări sustenabile şi integrale. Prin urmare, uniţi de aceiaşi preocupare faţă de creaţia lui Dumnezeu şi recunoscând că pământul este un bun în comun, îndemnăm călduros toate persoanele de bunăvoinţă să dedice, în data de 1 septembrie, un timp de rugăciune pentru mediu. Cu această ocazie, dorim să aducem mulţumire binevoitorului Creator pentru măreţul dar al creaţiei şi să ne implicăm să-l păzim şi să-l păstrăm pentru binele generaţiilor viitoare. Însă ştim că ne-am osteni în zadar dacă Domnul nu ne-ar fi alături (cf. Ps 126/127), dacă rugăciunea nu este în centrul reflecţiilor şi al celebrărilor noastre. De fapt, un obiectiv al rugăciunii noastre este schimbarea modului în care percepem lumea cu scopul de a avea curajul de a asuma în propriile stiluri de viaţă o mai mare simplitate şi solidaritate".
"Adresăm un apel urgent celor care ocupă o poziţie importantă în domeniul social, economic, politic şi cultural de a asculta în mod responsabil strigătul pământului şi de a participa la nevoile celor marginalizaţi şi, mai ales de a răspunde la implorarea multora şi de a susţine consensul global astfel încât să fie însănătoşită creaţie rănită". "Suntem convinşi" - se spune în încheierea mesajului - "că nu poate exista o soluţie genuină şi de durată la provocarea crizei ecologice şi a schimbărilor climatice fără un răspuns concertat şi colectiv, fără o responsabilitate împărtăşită şi în măsură să dea cont de propriile acţiuni, dând prioritate solidarităţii şi slujirii".
Din Vatican şi din Fanar, 1 septembrie 2017
Papa Francisc şi Patriarhul Ecumenic Bartolomeu
(Preluare Radio Vatican)
