|
| facebook.com/worldeconomicforum |
[Davos-Klosters [Elveţia], 20-24 ianuarie 2025]
Tema reuniunii anuale din acest an a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum), "Colaborarea pentru epoca inteligentă", oferă o bună oportunitate de a reflecta asupra inteligenţei artificiale ca instrument nu numai pentru cooperare, ci şi pentru a reuni popoarele.
Tradiţia creştină consideră darul inteligenţei ca un aspect esenţial al persoanei umane create "după chipul lui Dumnezeu". În acelaşi timp, Biserica Catolică a fost întotdeauna un protagonist şi un susţinător al progresului ştiinţei, tehnologiei, artelor şi altor forme de demersuri umane, considerându-le ca fiind domenii de "colaborare a bărbatului şi femeii cu Dumnezeu în desăvârşirea creaţiei vizibile" (Catehismul Bisericii Catolice, 378).
Inteligenţa Artificială este menită să imite inteligenţa umană care a conceput-o, punând astfel un set unic de întrebări şi provocări. Spre deosebire de multe alte invenţii umane, IA este antrenată pe rezultatele creativităţii umane, ceea ce îi permite să genereze noi artefacte cu un nivel de calificare şi viteză care rivalizează sau depăşeşte adesea capacităţile umane, ridicând preocupări critice cu privire la impactul său asupra rolului umanităţii în lume. În plus, rezultatele pe care IA le poate produce sunt aproape imposibil de distins de cele ale fiinţelor umane, ridicând semne de întrebare cu privire la efectul său asupra crizei tot mai mari a adevărului în forumul public. Mai mult, această tehnologie este concepută să înveţe şi să facă anumite alegeri în mod autonom, adaptându-se la situaţii noi şi oferind răspunsuri neprevăzute de programatorii săi, ridicând astfel întrebări fundamentale despre responsabilitatea etică, siguranţa umană şi implicaţiile mai largi ale acestor evoluţii pentru societate.
În timp ce IA este o realizare tehnologică extraordinară capabilă să imite anumite rezultate asociate inteligenţei umane, această tehnologie "face o alegere tehnică între mai multe posibilităţi bazate fie pe criterii bine definite, fie pe inferenţe statistice. Fiinţele umane, însă, nu numai că aleg, ci în inimile lor sunt capabile să decidă" (Discurs la Sesiunea G7 privind inteligenţa artificială, Borgo Egnazia [Puglia] 14 iunie 2024).
Într-adevăr, însăşi utilizarea cuvântului "inteligenţă" în legătură cu IA este o denumire greşită, deoarece IA nu este o formă artificială a inteligenţei umane, ci un produs al acesteia. Atunci când este folosită corect, IA ajută persoana umană în îndeplinirea vocaţiei sale, în libertate şi responsabilitate.
Ca şi în cazul tuturor celorlalte activităţi umane şi dezvoltări tehnologice, IA trebuie să fie îndreptată spre persoana umană şi să devină parte a eforturilor de a realiza "o mai mare dreptate, o fraternitate mai extinsă şi o ordine mai umană a relaţiilor sociale", care sunt "mai valoroase decât progresele în domeniul tehnic" (Gaudium et Spes, 35; cf. Catehismul Bisericii Catolice, 2293).
Există, totuşi, riscul ca IA să fie folosită pentru a avansa "paradigma tehnocratică", care percepe toate problemele lumii ca fiind rezolvabile numai prin mijloace tehnologice. În cadrul acestei paradigme, demnitatea umană şi fraternitatea sunt adesea subordonate în căutarea eficienţei, ca şi cum realitatea, bunătatea şi adevărul ar proveni în mod inerent din puterea tehnologică şi economică. Cu toate acestea, demnitatea umană nu trebuie încălcată niciodată de dragul eficienţei. Evoluţiile tehnologice care nu îmbunătăţesc viaţa tuturor, ci în schimb creează sau agravează inegalităţi şi conflicte, nu pot fi numite progres adevărat. Din acest motiv, IA ar trebui pusă în slujba unei dezvoltări mai sănătoase, mai umane, mai sociale şi mai integrale.
Progresul marcat de zorii IA necesită o redescoperire a importanţei comunităţii şi o angajare reînnoită de a avea grijă de casa comună încredinţată nouă de Dumnezeu. Pentru a naviga prin complexităţile IA, guvernele şi firmele trebuie să dea dovadă de diligenţă şi vigilenţă. Ele trebuie să evalueze critic aplicaţiile individuale ale IA în contexte particulare pentru a determina dacă utilizarea acesteia promovează demnitatea umană, vocaţia persoanei umane şi binele comun. Ca şi în cazul multor tehnologii, efectele diferitelor utilizări ale IA pot să nu fie întotdeauna previzibile încă de la începutul lor. Pe măsură ce aplicarea IA şi impactul său social devin mai clare în timp, ar trebui să se ofere răspunsuri adecvate la toate nivelurile societăţii, conform principiului subsidiarităţii, cu utilizatorii individuali, familii, societatea civilă, corporaţii, instituţii, guverne şi organizaţii internaţionale care lucrează la nivelurile lor adecvate pentru a se asigura că IA este îndreptată spre binele tuturor. Astăzi, există provocări şi oportunităţi semnificative atunci când IA este plasată într-un cadru de inteligenţă relaţională, în care toată lumea împărtăşeşte responsabilitatea pentru bunăstarea integrală a celorlalţi.
Cu aceste sentimente, îmi ofer urările mele de bine în rugăciune pentru deliberările Forumului şi invoc cu bunăvoinţă, tuturor celor care participă, un belşug de binecuvântări divine.
Din Vatican, 14 ianuarie 2025
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
