De Marco Tosatti

Cele două "Motu proprio" cu care papa Francisc a modificat în manieră substanţială disciplina proceselor de recunoaştere a nulităţilor matrimoniale au primit simpatia episcopilor germani. Preşedintele Conferinţei Episcopale, cardinalul Reihnard Marx, a declarat în cursul unei conferinţe de presă la Berlin că reforma este un semnal "înţelept", "raţional", dar n-ar trebui să fie văzut ca o anticipare a Sinodului despre Familie care va începe în octombrie la Roma.

"Este un semnal raţional, dar nu rezolvă problemele fundamentale", a declarat cardinalul, care face parte din Consiliul celor 9 cardinali care au funcţia de a studia reforma Bisericii şi a organismelor sale centrale. De fapt, a spus Marx, pentru multe persoane care au fost căsătorite timp de douăzeci de ani "nulitate este un cuvânt străin". Iuţirea şi simplificarea procedurilor ar fi, în cuvintele cardinalului, numai o soluţie parţială în cadrul unui faliment matrimonial şi în dorinţa de a încheia o nouă legătură.

Atenţia preşedintelui Conferinţei Episcopale Germane părea centrată însă mai ales pe un mesaj: adică pe necesitatea de a demonstra în manieră clară persoanelor care suferă datorită falimentului unei experienţe matrimoniale că în pofida acestui lucru ele aparţin Bisericii. Nu este probabil, conform cardinalului, ca Sinodul să modifice Codul de Drept Canonic dincolo de ceea ce s-a întâmplat cu reforma stabilită de Papa Francisc cu "Motu proprio": "Nu va fi nicio a doua căsătorie sacramentală validă". Şi pentru că învăţătura Bisericii catolice despre legătura matrimonială este încă valabilă şi nu este deloc demodată; şi persoanele, în marea majoritate trăiesc speranţa şi visul unei căsătorii care să dureze toată viaţa şi care să fie deschisă la crearea de noi vieţi. Biserica trebuie să încurajeze persoanele să trăiască acest model de unire şi nu numai să ia în considerare ipoteza că poate să existe un faliment. Şi prin urmare aşteptarea sa pentru adunarea sinodală este ca de la Roma să pornească acest mesaj: o căsătorie care să dureze toată viaţa "este posibilă, dar dacă suferiţi un faliment, suntem alături de voi". În afară de asta, în conferinţa de presă arhiepiscopul de München a adăugat că scopul Sinodului este acela de a găsi soluţii comune la problemele familiei în lumea Bisericii şi că prin urmare catolicii germani n-ar trebui să se aştepte ca poziţiile lor să fie împărtăşite la nivel mondial.

La conferinţa de presă era prezent şi noul arhiepiscop de Berlin, Heiner Koch, care este responsabil al problemelor familiei în cadrul Conferinţei Episcopale, şi va fi şi el la Roma în rolul de părinte sinodal. Koch a împărtăşit senzaţia sa, conform căreia catolicii germani vor rămâne dezamăgiţi de rezultate în cursul numeroaselor întâlniri cu episcopi din alte ţări şi că viziunile cu privire la familie diferă pe larg de la un episcop la altul. Este evident de altfel că şi în Germania, cum a spus Koch, se pot găsi poziţii foarte îndepărtate unele de altele, Koch a afirmat că primeşte sute de e-mail despre tema familiei, aşa încât citirea lor şi răspunsul la ele, a adăugat cu umor, a devenit "aproape o angajare continuă". Graţie acestui input de la bază şi-a dat seama că pare foarte dificil a găsi un punct de întâlnire cu privire la unele teme. Dacă unii îi scriu: "cu siguranţă nu veţi trăda învăţătura şi tradiţia Bisericii?", alţii spun: "sigur nu veţi trăda persoanele din iubire faţă de doctrină". Şi asta pentru că, aşa cum a intuit Marx, probabil aşteptările faţă de ceea ce va ieşi de la Sinod sunt prea înalte. Asta se întâmplă, conform lui Koch, pentru că tema familiei se leagă cu "mega-teme cum ar fi înţelegerea Euharistiei, tema autorităţii Bisericii şi limitele sale şi chestiunea definiţiei căsătoriei". Toate sunt teme care merg dincolo de chestiunile pur pastorale; şi pentru arhiepiscopul de Berlin probabil ar fi fost mai bine să se restrângă domeniul discuţiei, pentru că trei săptămâni nu par suficiente pentru a înfrunta o încărcătură cu această mărime şi lungime.

(După Vatican Insider, 12 septembrie 2015)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu