|
| © Vatican Media |
"Madonna del Monte Sant'Onofrio": se permite cultul privat
Experienţa spirituală legată de presupusele fenomene supranaturale, care interesează în special "Monte Sant'Onofrio" din Agnone, în Molise, a primit de la Dicasterul pentru Doctrina Credinţei determinarea "prae oculis habetur". Acest lucru a fost anunţat de prefectul dicasterului, cardinalul Víctor Manuel Fernández, într-o scrisoare adresată episcopului de Trivento, Camillo Cibotti, confirmând decizia propusă de ordinariul diecezan.
Aceasta înseamnă - explică prefectul - că "deşi se recunosc semne pozitive importante, se observă de asemenea unele elemente de confuzie sau posibile riscuri care cer un discernământ atent şi dialog cu destinatarii unei anumite experienţe spirituale din partea episcopului diecezan. Dacă ar exista scrieri sau mesaje, ar putea să fie necesară o clarificare doctrinară" (Norme pentru a proceda în discernământul presupuselor fenomene supranaturale, nr. 18).
Cazul se referă la presupusele apariţii ale Fecioarei, care, din 2010, au avut ca baricentru "Monte Sant'Onofrio".
"Din citirea bogatului material" ajuns la dicaster - subliniază cardinalul Fernández - "putem concluziona că în această experienţă spirituală există diferite aspecte pozitive şi semne ale unei acţiuni a Duhului Sfânt în mijlocul acestui presupus fenomen supranatural". În presupusele mesaje ale Fecioarei Maria există amintirea constantă a mijloacelor fundamentale de sfinţire, Cuvântul lui Dumnezeu, Euharistia, Reconcilierea, împreună cu invitaţia la solidaritatea cu lumea în care trăim: Fecioara ne îndeamnă să colaborăm cu Dumnezeu pentru binele omenirii şi cere acte concrete de caritate faţă de cei care suferă. "Este important - notează cardinalul prefect - să subliniem modul în care Fecioara Maria ne orientează întotdeauna către Isus Cristos". Apoi, în mesaje se află un apel frecvent către Duhul Sfânt.
Totuşi - adaugă cardinalul - "există două aspecte care trebuie luate în considerare cu o atenţie deosebită": primul este că episcopul precedent de Trivento, Claudio Palumbo, indica o "nerespectare a prescripţiilor impuse de ordinariul locului cu privire la interzicerea oricărei forme de cult public sau privat". Această observaţie, însă, nu se referea direct la atitudini ale presupusului vizionar, ci la "anumiţi ecleziastici" care vor să încurajeze această nerespectare "indiferent de judecata Bisericii", constituind astfel "de facto un magisteriu paralel" şi determinând "o rană în comuniunea eclezială care cu siguranţă nu este un semn pozitiv". "Pe de altă parte - notează Fernández - în aceleaşi presupuse mesaje se află o invitaţie la ascultare".
Al doilea aspect care trebuie luat în considerare cu deosebită atenţie este faptul că în scrisoarea care conţinea opinia precedentului episcop de Trivento cu privire la presupusele fenomene se făcea referinţă şi la o posibilă dezorientare "cu privire la natura relaţiilor dintre sufletele răposaţilor" şi Biserica ce trăieşte în istorie. Deşi această "dezorientare" nu reiese din afirmaţii explicite şi specifice sau din practica presupusului vizionar, este la fel de adevărat că există "posibile riscuri" care justifică, alături de evaluarea semnelor pozitive, necesitatea unei perioade de vigilenţă.
Cardinalul Fernández clarifică apoi în ce constă determinarea "prae oculis habetur". Înainte de toate, încă nu admite cultul public, unde cu această ultimă expresie se înţeleg acele acte liturgice îndeplinite "în numele Bisericii de către persoane numite în mod legitim şi prin acte aprobate de autoritatea Bisericii" (Codul de Drept Canonic, can. 834 § 2). În consecinţă, această hotărâre exclude următoarele elemente: celebrarea riturilor liturgice în locuri asociate fenomenului fără aprobarea explicită a autorităţii ecleziastice competente; pelerinajele sau alte evenimente pastorale de relevanţă publică de către parohii sau alte structuri ecleziastice; posibilitatea de a divulga, fără aprobarea autorităţii ecleziastice, fenomenul şi presupusele sale mesaje; găzduirea de persoane pentru a împărtăşi această experienţă.
Totuşi - precizează prefectul - "întrucât nu au apărut constatări grave care să necesite intervenţii suplimentare, este permis cultul privat: vizita personală, în cuplu sau în grupuri foarte mici, în acest caz la locul crucii ridicate pe Muntele Sfântul Onofriu înainte de începerea presupuselor fenomene, sau de-a lungul traseului Via Crucis creat pentru a însoţi urcarea pe munte cu rugăciune. Aceasta implică menţinerea unei atitudini de umilinţă din partea celor implicaţi în fenomen şi de deschidere la dialog cu autoritatea ecleziastică, ce este chemată să facă tot posibilul pentru a evalua progresul experienţei şi corectarea eventualelor aspecte confuze".
În a doua parte a scrisorii, cardinalul Fernández oferă o scurtă cateheză pe tema relaţiilor dintre răposaţi şi Biserică aflată pe cale, amintind diferenţa dintre rugăciunea pentru cei răposaţi, care este o expresie a misterului comuniunii sfinţilor, şi evocarea morţilor prin practici spiritiste, care este condamnată de Biserică.
În acest caz, faptul singular este că unele suflete ale răposaţilor s-ar manifesta presupusului vizionar prin lucrarea îngerului păzitor. "Rezultă clar că - afirmă prefectul - subliniind mijlocirea îngerilor (prezentă în diverse texte ale Scripturii, cum ar fi, de exemplu: Gen 16,7-11; 21,17-18; Ex 23-20.21; 1Rg 19,5-7; Tob 5,4; Dan 3,49; 6,23; Mt 1,20-24; 2,13; Lc 1,19.26; 2,9-10), se doreşte, pe de o parte, să se excludă orice fenomen "mediumic" sau "contactistic" în manifestarea acestor suflete, atribuind în schimb astfel de evenimente iniţiativei milostive a lui Dumnezeu; pe de altă parte, se arată o respingere explicită a oricărei tehnici de evocare, precum şi a oricărei curiozităţi indiscrete cu privire la viaţa de apoi, readucând orice relaţie cu răposaţii la rugăciunea de mijlocire", conform practicii Bisericii.
Prin urmare, cardinalul Fernández, "ţinând cont că graniţa dintre practicile legitime şi cele riscante este destul de subţire", îl invită pe episcopul de Trivento "să confirme că nu există îndoieli cu privire la acest punct în cadrul grupului care urmăreşte şi promovează experienţa spirituală legată de presupusele apariţii". Şi conchide: "Dezvoltarea referitoare la cele două puncte critice menţionate mai sus, adică restabilirea unei păci ecleziale depline şi o clarificare a ambiguităţilor doctrinale prezente în mesaje, ne va permite poate să procedăm cu un «nihil obstat» în viitor, dacă şi când veţi considera oportun".
(După L'Osservatore Romano, 29 iulie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
