de Vladimir Rozanskij
Vineri, 12 februarie 2021, s-au împlinit cinci ani de la întâlnirea istorică dintre Papa Francisc şi patriarhul de Moscova, Chiril (Gundjaev), în aeroportul din Havana în Cuba. Pentru a o comemora, reprezentanţii celor două Biserici s-au întâlnit într-o conferinţă online cu tema "Biserica şi pandemia". În anii trecuţi întâlnirea a fost amintită cu conferinţe analoge la Roma şi Moscova şi în alte localităţi.
Cu această ocazie, patriarhul Chiril a afirmat că în societate din cauza pandemiei s-au reanimat stereotipurile propagandei ateiste, bine cunoscute în fosta Uniune Sovietică. Multe persoane au fost "determinate să se îndoiască de existenţa lui Dumnezeu în faţa tragediei de Covid-19". Cardinalul Kurt Koch, prefect al Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor, a confirmat spunând că "suferinţele tragice şi moartea unei astfel de cantităţi de persoane pun problema existenţei lui Dumnezeu în mod mai dramatic decât oricare teorie filozofică iluministă".
Koch a comparat catastrofa pandemiei cu cutremurul din Lisabona din 1755, când au murit 100.000 de persoane, care "a dus la îndoiala cu privire la bunătatea şi atotputernicia divină". El a invitat să se vadă timpul pandemiei ca "exodul de patruzeci de ani al poporului ebraic în pustiu, când Israel exprima insatisfacţia sa faţă de Dumnezeu, dorind să se întoarcă la păgânismul precedent".
Mitropolitul Ilarion (Alfeev), şef al Departamentului pentru Relaţiile Ecleziastice Externe al Patriarhiei de Moscova, a afirmat la rândul său că "această tragedie globală a scos în evidenţă o întreagă serie de inegalităţi internaţionale şi sociale acute, pentru depăşirea cărora este necesară acum mai mult ca oricând mărturia comună, precum şi acţiunile comune ale creştinilor... Astăzi suntem chemaţi să conştientizăm provocările care se află în faţa noastră şi să fim în măsură să arătăm căile depăşirii acestor dificultăţi, împărtăşite de cele mai mari Biserici creştine".
În timpul ultimului an, folosirea masivă a noilor tehnologii a constrâns şi la "participarea virtuală la celebrările liturgice". Pentru Ilarion toate acestea nu trebuie să limiteze acţiunea pastorală a Bisericii, ci "să deschidă la noile posibilităţi misionare", permiţând maselor enorme de persoane să participe la iniţiative la care fizic n-ar putea să fie prezente nici măcar în timpuri de siguranţă sanitară. În acest context "asumă o semnificaţie deosebită predica într-un sens mai amplu, folosind spaţiile mediatice pentru proclamarea cuvântului lui Dumnezeu", făcând mai conştientă participarea la viaţa Bisericii în toate dimensiunile sale.
În Rusia a fost primită cu mare fervoare şi o altă iniţiativă legată de a cincea aniversare a întâlnirii de la Havana, adică lansarea ediţiei ruse a La Civiltà Cattolica. Directorul său, părintele Antonio Spadaro SJ, a dat un lung interviu corespondentei agenţiei Tass, Vera Sherbakova, explicând că data a fost aleasă înadins, datorită "semnificaţiei ecumenice incredibile" a întâlnirii dintre papa şi patriarh, despre care proiectul revistei în ruseşte vrea să semnifice "continuarea drumului început atunci". Conform părintelui Spadaro, în acea întâlnire "mai mult decât despre motivele teologice, valorează tensiunea de a răspunde la provocările istoriei". Publicaţia istorică va putea acum "să participe la spaţiul cultural enorm" al Rusiei, nu numai pentru "a împărtăşi ideile noastre, ci şi pentru a asculta ideile celorlalţi".
Spadaro a explicat că La Civiltà Cattolica, fondată în 1850 prin voinţa lui Pius al IX-lea şi încredinţată iezuiţilor, din 2017 s-a transformat într-o publicaţie internaţională cu 15 corespondenţi care scriu din toate continentele; din aprilie 2020 apare şi în limba chineză, iar din noiembrie în japoneză, la un an după vizita Papei Francisc în Japonia.
(După agenţia AsiaNews, 13 februarie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
