La vestea trecerii la cele veşnice a poetului Grigore Vieru, PS Petru Gherghel s-a rugat şi a aprins o candelă care arde în capela Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi.
Luni, 19 ianuarie 2009, a notat câteva cuvinte în cartea de condoleanţe care se află la Biblioteca "Gheorghe Asachi" din Iaşi:
"Îţi mulţumim, maestre Grigore, pentru curajul credinţei în Dumnezeu, pentru iubirea faţă de «Mama» şi faţă de ţară. Îţi mulţumim pentru «Reaprindeţi candela-n căscioare... Se întoarce-acasă Dumnezeu». Îţi mulţumim pentru scrisul şi graiul tău latin. Îţi mulţumim pentru tot şi pentru toate. Dumnezeu să te răsplătească printre îngerii săi şi printre eroi. Requiescat în pace!". Petru Gherghel, episcop de Iaşi
*
Reamintim că la 16 aprilie 2004, poetul Grigore Vieru a publicat o scrisoare adresată PS Petru Gherghel în "Citeşte tot timpul", (Chişinău, nr. 15/123, p. 3):
Mi s-a jilăvit sufletul
Către Preasfinţitul Petru Gherghel, episcopul Bisericii Romano-Catolice din Iaşi
Cristos a înviat, Preasfinţite Petru Gherghel!
Aflu, cuprins de emoţii, că în chiar cadrul Liturghiei din noaptea Învierii v-aţi alipit inima de lacrima textului meu poetic "Reaprindeţi candela", dezvelindu-i într-un mod tulburător de profund şi original semnificaţiile. Mi s-a jilăvit sufletul de bucurie, mai ales că v-aţi îndreptat creştinescul gând către noi în nişte vremuri a căror sminteală apasă greu pe inima noastră. Iată că obrazul pe care ni-l scuipă la Chişinău slujitorii duhurilor negre este sărutat de lumina de sus prin cuvântul frăţesc şi dătător de nădejde al marilor noştri preoţi. Porni-m-aş la Iaşi pe jos, traversând proaspăta însufleţire a naturii, bucuroasă şi ea de învierea Domnului Isus Cristos, iar la noi - de reînvierea lui, pentru a vă săruta mâna, căci cuvintele pe care le scriu în semn de recunoştinţă par a nu avea putere în faţa gestului creştinesc al Preasfinţiei voastre.
Vă mulţumesc. Dumnezeu să vă aibă în pază în mijlocul neuitării sale pentru poporul român.
Cu frăţească iubire şi credinţă în izbânda marii dreptăţi.
Grigore Vieru
Chişinău, 11 aprilie 2004
* * *
Nota redacţiei de la Chişinău
La aceste rânduri ale poetului, publicăm încă o dată textul cunoscutului cântec.
Reaprindeţi candela
muzică - Ion Aldea-Teodorovici; versuri - Grigore Vieru
Reaprindeţi candela-n căscioare
Lângă busuiocul cel mereu -
Degerat la mâini şi la picioare
Se întoarce-acasă Dumnezeu.
Doamne cel din slăvile creştine,
Ce păcate oare-ai săvârşit,
Că te-am dus acolo şi pe tine,
În siberii fără de sfârşit!
Ref.: Toate le ierţi,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă,
Chiar şi pe cei care te-au dus
În siberii de gheaţă.
Ninge frigul şi pustiul plouă,
Degerată-mi este inima,
Doamne, bine nu ne-a fost nici nouă,
Fără sfatul şi lumina ta.
Doamne, intră şi-n a mea chilie,
Şi-amândoi, răniţi şi îngheţaţi,
Să ne încălzim cu bucurie,
Unul lângă altul ca doi fraţi.
Ref.: ...
* * *
Scurte repere biografice (sursa: www.hotnews.ro)
Poetul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererata de pe malul stâng al Prutului, fostul judeţ Hotin. Cursurile scolii primare şi cele medii le-a absolvit în satul natal şi în oraşelul Lipcani, între anii 1950-1953.
A debutat editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de critica literară drept un început de bun augur, în anul 1957. În 1958 a absolvit Facultatea de Filologie şi Istorie. În 1960 a fost numit redactor la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 1965 i-a apărut volumul "Versuri pentru cititorii de toate vârstele", volum pentru care i s-a acordat Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).
Prin volumul de versuri "Numele tău", apărut în 1968, s-a produs o cotitura în destinul poetului. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În chiar anul apariţiei a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apăreau pentru prima oara în lirica basarabeană postbelică.
În anii următori au apărut volumele "Mama" (1975); "Un verde ne vede!" (1976), pentru care poetului i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978); "Steaua de vineri" (1978), apărută la Editura "Junimea" din Iaşi; "Izvorul şi clipa" (1981), selecţie din lirica poetului apărută la Editura "Albatros" din Bucureşti; "Scrieri alese" (1984), volum în care s-au adunat unele din cele mai frumoase poezii şi cântece, medalioane, secvenţe publicistice, volum, prefaţat de cel mai de seamă critic şi istoric literar al Basarabiei, Mihai Cimpoi; "Rădăcina de foc" (1988), la Editura "Universul"; "Curăţirea fântânii" (1993); "Văd şi mărturisesc" (1996), volumul selectiv de versuri, aforisme şi confesiuni, scos de Editura "Minerva" în una din cele mai prestigioase colecţii "Biblioteca pentru toţi"; "Acum şi în veac" (1997), volum antologic, apărut la Editura "Litera" din Chişinău; "Cartea Vieţii Mele" - volum ontologic de autor - 550 pagini - (2002). Alături de creaţia sa poetică se situează şi aceea de autor de manuale şi abecedare în limba română (Steluţa, 1970; Abecedar, 1974; Albinuţa).
Grigore Vieru a primit, în 1988, cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
A fost ales deputat al poporului (1989). La 13 noiembrie 1990 a devenit membru de onoare din străinătate al Academiei Romane, care l-a propus, în 1992, pentru Premiul Nobel pentru Pace. Membru corespondent al Academiei Romane, din 23 martie 1993. Decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu - 150 de ani de la naştere" (2000). Decorat cu Ordinul Republicii, laureat al multor publicaţii din România.
