S-au împlinit luna aceasta, la 3 februarie 2019, 40 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost profesorul Dumitru Mărtinaş. Pentru contemporani, ziua comemorării celor patru decenii de când ilustrul înaintaş al romano-catolicilor din Moldova nu mai este printre cei vii a trecut discret, după cum discret şi modest a fost Dumitru Mărtinaş şi în timpul vieţii sale.

Nu ştim câţi dintre catolicii care au trecut pe lângă bustul său (amplasat în imediata vecinătate a catedralei "Sfinţii Petru şi Paul" din Bacău), în ziua de 3 februarie a acestui an, au avut răgazul ca, pentru doar câteva clipe, să-şi întoarcă privirea spre monument! În vremurile de astăzi, prinşi în mirajul unei vieţi mereu grăbite, cu priorităţi fixate ad-hoc, privirile noastre cotidiene se apleacă, din păcate, de mult prea multe ori, asupra lucrurilor efemere, uitând de unele momente şi evenimente esenţiale, de pomenirea acelor oameni care au marcat istoria comunităţii. Profesorul Dumitru Mărtinaş a fost un astfel de om, cu un destin aparte, pe care suntem obligaţi, măcar din când în când (la o aniversare sau la o comemorare), să ni-l reamintim.

Dumitru Mărtinaş s-a născut la 11 mai 1897 în satul Butea, judeţul Iaşi. Fiind un elev silitor, dornic să înveţe carte, acesta va urma studiile secundare la Seminarul Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi, iar pe cele universitare la Facultatea de Filologie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. După absolvirea studiilor universitare (în anul 1922) va deveni profesor de limba şi literatura română, limba latină, filosofie, predând în mai multe instituţii de învăţământ din Cernăuţi, Cetatea Albă, Arad, Sighişoara, Târgu Mureş (Liceul "Alexandru Papiu Ilarian"), Bucureşti (Liceul "Sfântul Sava").

Cei mai mulţi ani, Dumitru Mărtinaş a fost profesor la Liceul "Alexandru Papiu Ilarian" din Tîrgu Mureş (1925-1940; 1945-1948 şi 1955-1958). Timp de 5 ani (1940-1945) a predat la Liceul "Sfântul Sava" din Bucureşti (în trista şi dureroasa perioadă, pentru români, a ocupaţiei hortiste maghiare din Transilvania, ca efect al Dictatului de la Viena), în celelalte locuri activând perioade mai scurte de timp (între 1922-1925).

Numeroasele mărturii ale foştilor săi elevi ne dezvăluie faptul că Dumitru Mărtinaş a fost nu doar un profesor exemplar, un mare pedagog, un erudit, ci şi un om de excepţie. De exemplu, spunea J. Spielmann, Dumitru Mărtinaş "a reprezentat pentru generaţii de liceeni, printre care şi pentru cei din promoţia mea, întruchiparea pedagogului desăvârşit şi o ilustrare vie a idealului de perfecţiune cehovian: «La om, totul trebuie să fie frumos, şi faţa... şi sufletul şi gândurile»" (Cf. J. Spielmann, Un pedagog - Dumitru Mărtinaş, în O viaţă închinată unei opere: In memoriam professoris Dumitru Mărtinaş, coordonator Anton Coşa, Iaşi, Editura "Sapientia", 2017, p. 149). Iar Dorin Suciu, elevul de odinioară, ajuns peste ani un cunoscut jurnalist, accentua faptul că Dumitru Mărtinaş "s-a dovedit a fi un personaj dintre acelea pe care destinul le-a desemnat să fie acolo unde era mai mare nevoie de ele, atunci când era necesar să fie, un om care a format şi a salvat conştiinţe şi suflete pentru că a avut curajul să spună, să scrie şi să facă ceea ce trebuia făcut... Dumitru Mărtinaş a fost, probabil, cel mai bun dascăl pe care l-a avut prestigiosul liceu "Alexandru Papiu-Ilarian" din Târgu Mureş... Avea chipul unui senator roman şi o charismă pe care nu am mai întâlnit-o la nimeni... Nu ne-a învăţat doar ceea ce ştia, ci şi ceea ce era: un om drept, generos, profund moral, un suflet curat, capabil de o mare dăruire de sine şi incapabil să jignească sau să nedreptăţească pe cineva. A spune despre el că a fost un mare pedagog şi un erudit e puţin. El a fost însuşi Profesorul. Dumitru Mărtinaş a fost o ilustrare elocventă a acelui adagiu care spune că înzestrarea naturală, firea şi caracterul constituie jumătate din destin. Cealaltă jumătate ţine de hazard..." (Cf. Dorin Suciu, Dumitru Mărtinaş: Exegi Monumentum, în O viaţă închinată unei opere: In memoriam professoris Dumitru Mărtinaş, coordonator Anton Coşa, Iaşi, Editura "Sapientia", 2017, p. 108-109).

Menţionăm aici şi faptul că profesorul Dumitru Mărtinaş a avut (în paralel cu activitatea sa didactică) şi preocupări ştiinţifice (scriind o serie de articole, studii, eseuri pedagogice), participând totodată şi la viaţa culturală "a cetăţii".

Întreaga sa viaţă, Dumitru Mărtinaş a lucrat la un studiu filologic intitulat: "Contribuţii la problema originii româneşti a ceangăilor din Moldova", operă pe care nu a reuşit să o vadă tipărită, publicarea acesteia fiind posibilă doar în anul 1985 (după câţiva ani de la trecerea sa din această lume - 3 februarie 1979), cu titlul schimbat: "Originea ceangăilor din Moldova".

Pentru profesorul Dumitru Mărtinaş, "istoria ceangăilor nu este altceva decât un capitol din istoria românilor secuizaţi.

Pe baza graiului românesc transilvănean vorbit de marea ei majoritate, această populaţie din Moldova nu mai poate fi privită ca o enclavă etnică de origine alogenă, nici ca o minoritate etnică conlocuitoare, ci ca o populaţie românească de origine transilvăneană, aşa cum a fost dintotdeauna. Căci limba e o moştenire vie, caracteristică şi definitorie pentru cei ce o vorbesc, ea nici nu se înşală, nici nu poate înşela. Ea reflectă în mod obiectiv adevărul vieţii şi al istoriei.

Respectul pentru limba, cultura şi individualitatea oricărui popor se integrează în respectul şi preţuirea pe care o acordăm valorilor culturale ale întregii umanităţi. În acest spirit am conceput şi repunerea aşa-zişilor ceangăi din Moldova în dreptul de a fi consideraţi ceea ce sunt şi nu altceva" (Cf. Anton Coşa, Prefaţă, în "O viaţă închinată unei opere: In memoriam professoris Dumitru Mărtinaş", coordonator Anton Coşa, Iaşi, Editura "Sapientia", 2017, p. 5).

Din aceste câteva rânduri in memoriam ne dăm seama (dacă mai era nevoie!) că profesorul Dumitru Mărtinaş se înscrie în galeria marilor personalităţi româneşti provenite din rândurile catolicilor din Moldova.

Încheiem acest scurt in memoriam cu un fragment din poezia sa preferată (pe care fostul său elev, jurnalistul Dorin Suciu, ne-a transmis-o în 2017, la aniversarea a 120 de ani de la naşterea Profesorului), reprodusă (la pagina 111) şi în volumul: "O viaţă închinată unei opere: In memoriam professoris Dumitru Mărtinaş", coordonator Anton Coşa, Iaşi, Editura "Sapientia", 2017.

"Exegi monumentum aere perennius regalique situ pyramidum altius (...) Non omnis moriar..."

"Am înălţat un monument mai trainic decât bronzul şi mai înalt decât piramidele regale (...) Nu voi muri de tot..."

(Horaţiu, "Ode" III, 30)

Prof. dr. Anton Coşa