Iaşi (FIAC): "Drumul spre Dumnezeu este prin celălalt". Interviu cu PS Ioachim Băcăuanul

În cadrul deschiderii oficiale a Adunării Generală a Forumului Internaţional al Acţiunii Catolice (FIAC) a luat cuvântul şi PS Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, delegat al Mitropolitului Ortodox din Iaşi, care ne-a răspuns şi la câteva întrebări.

- Excelenţă, care sunt, în opinia dv., perspectivele ecumenismului?

Perspectiva ecumenismului în lume este o perspectivă a dialogului, aceea de a face acţiuni comune, potrivit mesajului pe care Cristos l-a dat întregii lumi, acela de a se iubi unul pe altul. Dacă semănăm iubirea şi pacea lui Cristos, atunci oamenii se vor recunoaşte între ei, indiferent de statutul lor social, indiferent de culoarea pielii lor, indiferent de ceea ce împărtăşesc în viaţa lor. Pentru faptul că drumul spre Dumnezeu este prin celălalt şi recunoscând în celălalt chipul lui Dumnezeu, iubire, atunci şi perspectiva dialogului ecumenic va fi de a se face acea unitate în diversitate.

- Care este rolul laicilor în Biserică şi în coresponsabilitatea cu preoţii, la lumina globalizării şi a secularizării?

Rolul legăturii dintre Biserici, fiecare cu al său cult aparte, cu tradiţia sa, este acela de a depăşi momentul secularizării. Această lume secularizată aduce multă nelinişte, nesiguranţă, multă îndoială. Bisericile trebuie să aibă acest scop, acela de a depăşi aceste greutăţi, aceste multe probleme care sunt în lume. De aceea, dacă nu avem comuniune între Bisericile noastre, trebuie să găsim un câmp comun de acţiune pentru a depăşi aceste greutăţi. În această lume secularizată trebuie să punem mai întâi dragostea şi pacea pe care a adus-o Cristos. Pacea pe care a adus-o Cristos nu este cea pe care o dau oamenii, diplomaţii, ci este acea linişte care se instalează în inimile fiecăruia şi, în perspectiva acestei linişti interioare, ne odihnim unul în celălalt. În teologia orodoxă spunem aşa: să participăm la taina persoanei celuilalt, celălalt să participe la taina persoanei sale, fără să ne confundăm, rămânând fiecare liber şi independent, creionându-şi calea în această existenţialitate, dar recunoscând în celălalt, aşa cum este el, chipul lui Dumnezeu. În lumea aceasta a nesiguranţei este nevoie de pace, de linişte, pentru faptul că noi nu ne putem ghida într-un labirint decât printr-o lumină care vine de sus, care este lumina lui Cristos.

- Cum percepeţi legătura dintre ritul latin şi oriental, la momentul actual, atât în ţară cât şi în afara acesteia?

Biserica ortodoxă din România este foarte deschisă, mai ales pentru că românii noştri în ultimul timp, datorită multor circumstanţe pe care nu le judecăm, au plecat pe toate meridianele lumii. Noi le spunem să ducă acolo mesajul nostru şi să se înţeleagă cu cei pe care îi găsesc acolo. Am găsit din partea Bisericii Catolice apropiere şi deschidere, toţi ne-au primit în ţările unde nu suntem majoitari din punct de vedere ortodox, ne-au primit cu bucurie, uneori ne-au dat lăcaşurile de cult, ca să le folosim pentru cultul nostru ortodox. Aceasta este o apropiere între popoare şi credem că în perspectiva următoare, oamenii se vor cunoaşte între ei aşa cum sunt ei, cum i-a lăsat Dumnezeu şi se vor ajuta potrivit problemelor din ţările respective, în punctele unde ei îşi desfăşoară activitatea, şi credem că se va crea familia mare pe care o iubeşte Dumnezeu, unitate în diversitate.

Alexandra Cojan şi Luca Sardella