La Iaşi, miercuri, 26 februarie, în sala de cateheze a catedralei romano-catolice, la ora 19.00, Academia Catolică "Sf. Augustin" a organizat în cadrul dialogurilor academice 2003/I o întâlnire pe tema: "Biserica şi societatea, parteneri de dialog". Moderatorul acestei întâlniri a fost părintele Alois Bulai, profesor de exegeză biblică la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi.
Au fost invitaţi să conferenţieze părintele Isidor Chinez, profesor de teologie morală, la acelaşi institut amintit mai sus, şi paroh de Bijghir şi domnul Mihai Bogdan Mandache, redactor al paginii "Filozofie şi religie" din revista Cronica.
Au fost prezenţi numeroşi preoţi, credincioşi, profesori şi studenţi. Momentele de discuţii au fost intercalate cu unele intervenţii muzicale susţinute la orgă de diaconul Cristian Ignat.
"Lumea de astăzi văzută de Biserică" a fost tema primei conferinţe în care pr. Isidor Chinez a subliniat poziţia pe care a adoptat-o Conciliul Vatican II referitor la "Cine este Biserica?" şi "Care este mesajul ei pentru lumea contemporană?" Prin constituţia pastorală Gaudium et spes, Biserica a făcut trecerea de la fuga de lume la o integrare şi o reinterpretare a problemelor societăţii actuale în lumina evangheliei, mesajul pe care Biserica îl propovăduieşte. Gaudium et spes nu enunţă ceva la care omul este chemat să subscrie, ci vrea să parcurgă împreună cu lumea drumul istoriei, drumul lumii cu valorile şi problemele sale. Biserica este solidară cu lumea, nu numai că ajută lumea, dar se lasă ajutată de ea. Unul dintre principiile sale de bază este unitatea.
Despre "Imaginea Bisericii în ochii contemporanilor noştri" a vorbit domnul Mihai Bogdan Mandache, scoţând în evidenţă o societate neunitară, ci fragmentată în funcţie de interese. Este o poziţie pe care intelectualul român de astăzi o vede prin prisma interpretării factorilor, de orice natură, care alcătuiesc istoria. Omul de astăzi are mai multă încredere în Biserică decât în diferitele organisme statale, politice sau de oricare altă natură. Relatorul a pus în evidenţă trei figuri: un cardinal, un sociolog şi un călugăr iezuit, prin intermediul cărora a încercat să vadă Biserica în realitatea sa complexă. Au fost atinse aspecte care ţin doar de realitatea umană, vizibilă, concretă neglijându-se că de fapt despre Biserică nu se poate vorbi decât sub dublul aspect divino-uman.
Societatea de astăzi este caracterizată de avântul noilor mişcări religioase pe fondul ignoranţei care conduc la practici magice, la o reînviere a păgânismului, la o creştinătate lipsită de conţinut, la ideea "unui Dumnezeu care nu mai este cel al lui Cristos", ci este vibraţie, energie cosmică, marele creator. În acest context, în ce măsură societatea pluralistă poate recunoaşte o morală comună?
Pentru societatea românească, atât de marcată în trecut de totalitarismul comunist, situaţia este una de căutare a propriei identităţi. Dacă în trecut existau două poziţii opuse, duse la extrem, una de identificare cu sistemul, iar cealaltă de retragere din lume, astăzi asistăm la un fenomen care subliniază lipsa de verticalitate, interesul dictând principii care ar trebui să fie de nezdruncinat, coerente şi definitorii.
Ca şi concluzie a discuţiilor s-ar putea afirma că Biserica îşi cunoaşte adevăratele sale atribuţii şi nu se va compromite niciodată, indiferent de tentaţiile de influenţă şi putere, deoarece nu se poate nega pe sine şi nici adevărul pe care îl deţine prin tezaurul credinţei. Dimensiunea ei este aceea de a fi mărturisitoare a adevărului care duce la viaţă.
Cristinel Farcaş şi Romeo Neculai
