"Căutăm esenţa vieţii" - pe această temă tinerii din Gherăeşti vor reflecta împreună, sâmbătă, 25 aprilie 2009, între orele 15.00 şi 17.50, la Gherăeşti, în cadrul întâlnirii formative lunare pentru tineri, organizată de Surorile Campostrini, pentru a înţelege mai mult în ce mod viaţa noastră capătă un semnificat mai profund atunci când alegem Cuvântul lui Dumnezeu ca far al vieţii noastre.
Noi, oamenii, suntem în continuă căutare a sensului vieţii. Şi cu cât înaintăm în largul existenţei noastre, cu atât creşte în noi nevoia profundă de a înţelege esenţa, acel puţin şi puternic ce ne permite să ne simţim liberi, iubiţi, împliniţi. Dar viaţa conţine în sine un joc: cu cât pătrundem mai adânc în profunzimea ei, cu atât ni se deschid din ce în ce mai multe cărări, dubii şi întrebări, iar alegerile pe care le facem sunt determinante pentru cursul vieţii noastre, pentru formarea identităţii noastre şi construirea viitorului aşa cum îl dorim. Şi totuşi, în ciuda numeroaselor orizonturi ce ni se deschid şi a diferitelor propuneri (uneori contrapuse) pe care societatea ni le oferă astăzi, ni se dezvăluie puţin câte puţin, sensul vieţii, locul şi centralitatea noastră, valoarea acestui imens dar primit în mod gratuit, viaţa.
Textul ales spre reflexie (Inţ 6,12-21), ne vorbeşte de înţelepciune, de roadele sale, de importanţa acesteia în viaţa noastră. Daca reflectăm puţin mai mult, conştientizăm că de fapt pentru aceasta am fost creaţi, să găsim şi să multiplicăm infinitele daruri pe care Dumnezeu Tatăl le-a dăruit fiecăruia dintre noi, să descoperim adevăratul chip interior, asemenea Fiului său, Isus Cristos. Textul ne prezintă anumite "reguli" pentru a putea trăi viaţa noastră cu demnitate, utilizând la maxim tot ceea ce ne oferă, pentru ca în orice moment să ne simţim liberi, împliniţi, realizaţi ca persoane umane în orice alegere.
Persoanele care caută înţelepciunea au şi construiesc mereu o interioritate bogată şi senină, ştiu să aleagă ceea ce e constructiv pentru propria viaţă şi a celorlalţi, devin abili în a o găsi oriunde. Înţelept nu e acela ce posedă infinite cunoştinţe în nenumărate domenii şi nici acela care caută informaţii la orice pas şi are răspuns la toate întrebările, ci e acea persoană care ştie să folosească totul pentru o cunoaştere cât mai profundă a propriei personalităţi, e acela care ştie să fie umil învăţând de la orice şi de la oricine, e acela care a învăţat să respecte şi să aprecieze persoanele de lângă el. Cine caută înţelepciunea ştie să discearnă între bine şi rău, să facă alegeri curajoase, descoperă în fiecare clipă nenumărate posibilităţi pentru a îmbunătăţi condiţia de viaţă prezentă, dezvăluindu-se treptat sensul şi scopul propriei vieţi.
Dar în ce mod putem noi tinerii să descoperim sensul vieţii noastre? Cum putem să alegem direcţia vieţii noastre? Ce putem face pentru a deveni înţelepţi? Ne spune textul că un prim pas este învăţătura. Este importantă, deci, o cât mai amplă cunoaştere a lumii în care trăim, pentru a ne dezvolta gândirea, a înţelege locul nostru, încadrându-ne existenţa în lumea complexă de astăzi. Înţelepciunea e strâns legată de "învăţătură" şi "iubire". Sunt într-o relaţie de interdependenţă, una fiind cuprinsă în cealaltă şi completându-se între ele. Noi, oamenii, am fost creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. De aceea este adânc înrădăcinată în noi setea de iubire, de cunoaştere, de căutare. Omul nu se mulţumeşte cu un singur răspuns, pentru că acel răspuns deschide infinite alte căi. Şi totuşi un simplu răspuns poate dărui libertate şi linişte interioară. Ne umple viaţa o relaţie de încredere cu o persoană dragă, un gest de atenţie din partea cuiva la care ţinem, sau către cineva căreia vrem să-i demonstrăm afecţiunea noastră... Adaugă ceva la bagajul nostru interior şi descoperirea unei calităţi, înfruntarea unei dificultăţi, învăţarea dintr-o eroare comisă... orice, oricât de mic ar fi, se poate transforma în bogăţie interioară pentru noi. Suntem înconjuraţi de lucruri simple, pe care le vedem mereu, poate de fiecare dată ni se par neschimbate, dar care de fiecare dată ne spun ceva nou. Şi cum nimic nu vine de la sine, trebuie să ne deschidem total făcând spaţiu în noi pentru ceea ce e de fapt la dispoziţia noastră, fiind mereu atenţi la ceea ce ne face să creştem, ceea ce ni se oferă şi ceea ce ne conduce înspre obiectivele pe care ni le propunem, dar mai mult, ne conduce spre noi înşine.
Alegerile noastre, ale tinerilor, nu sunt deocamdată conştiente pe deplin. Ceea ce ne determină şi ne ghidează orice clipă a vieţii cotidiene este un "ceva" aflat între clar şi neclar, deoarece puţina noastră experienţă de viaţă ne face să privim cu incertitudine spre viitor, dar, în acelaşi timp, să trăim clipele prezente în mod intens. Este necesar să dăm semnificate pline de sens trecutului nostru, să facem spaţiu înăuntrul nostru valorilor morale, educaţiei pe care o primim, pentru ca "astăzi" şi "mai târziu" să avem ceva stabil şi puternic înăuntrul nostru care ne dă forţă, speranţă şi încredere pentru a trăi viaţa cu fruntea sus şi demnitate.
Viaţa noastră capătă sens în momentul în care urmăm un obiectiv, facem o alegere căreia îi suntem fideli, prin acţiuni concrete şi continue, încredere, răbdare şi perseverenţă, îndreptându-ne astfel, puţin câte puţin, înspre obiectivul prefixat. Fundamentală este şi ordinea interioară, necesară pentru a ghida gândurile, sentimentele şi acţiunile zilnice înspre ceea ce dorim, ordine ce se obţine respectând anumite "reguli", fiind acestea impuse de societatea în care trăim, sau reguli pe care noi înşine ni le impunem. Astfel vom reuşi să trăim în mod intens valorile în care credem, reuşind să aprofundăm tot mai mult sensul "învăţăturii", "cunoaşterii", "iubirii", "înţelepciunii", al vieţii în toate aspectele sale.
Pasajele descrise în textul ales spre reflecţie, ne conduc din aproape în aproape, cu paşi mici, înspre cunoaşterea parţială a lumii noastre interioare, a capacităţilor cu care am fost înzestraţi, iar mai apoi ne conduc înspre cunoaşterea în mică măsură a lui Dumnezeu. Astfel ne apropiem de el prin trăirea valorilor pe care el însuşi le-a trăit prin Fiul său, valori pe care le-a înrădăcinat adânc în sufletul nostru şi spre care tindem neîncetat. Căci de aici vine adevărata linişte şi libertate interioară, adevăratul sens şi scop al vieţii noastre, trăirea cu intensitate maximă, mergând dincolo de aparenţe şi pătrunzând tot mai mult în adâncul fiinţei noastre, printr-un mecanism de căutare, cunoaştere, dăruire, un circuit fără închidere: relaţia cu Dumnezeu ce se oglindeşte şi capătă formă concretă în relaţia cu noi înşine şi cu cei din jurul nostru.
- De ce şi în ce mod ne ajută căutarea înţelepciunii?
- Cu ce "hrănim" zilnic lumea noastră interioară?
- Care este esenţa vieţii noastre şi pe care valori se bazează aceasta?
Sr. Anişoara Şandru
* * *
Surorile Campostrini
Strada Cobzaru, 21
617205 - Gherăeşti, Neamţ
e-mail: [email protected]
tel: 0233/746480
