© Vatican Media
Exerciţii spirituale la Vatican: Convertire înseamnă uimire pentru dreptatea milostivă a lui Dumnezeu

În a doua sa meditaţie în Capela Paulină pentru Leon al XIV-lea şi Curia Romană, în dimineaţa zilei de luni, 23 februarie 2026, călugărul norvegian şi episcop de Trondheim Erik Varden a vorbit despre "Sfântul Bernard idealist", un însoţitor excelent pentru cei care întreprind "un exod de Postul Mare din egocentrism şi mândrie, în dorinţa de a căuta adevărul despre sine, ţinându-şi ochii aţintiţi asupra iubirii lui Dumnezeu care luminează totul".

Învăţătura Sfântului Bernard de Clairvaux despre convertire provine "din lupta personală, din învăţarea de a nu lua de bună faptul că propria cale este întotdeauna cea corectă, instruit de experienţă, de răni şi de provocări pentru a pune în discuţie propria prezumţie şi a se uimi în faţa dreptăţii milostive a lui Dumnezeu". Acest lucru a fost explicat de Monseniorul Erik Varden, călugăr din Ordinul Cistercian al Strictei Observanţe-Trapişti şi episcop de Trondheim, Norvegia, în a doua meditaţie pentru exerciţiile spirituale ale papei şi Curiei Romane, ţinută în dimineaţa zilei de luni, 23 februarie 2026, în Capela Paulină, pe tema "Sfântul Bernard idealist". Bernard, a clarificat el, este "un însoţitor excelent pentru oricine întreprinde un exod de Postul Mare din egocentrism şi mândrie, în dorinţa de a căuta adevărul despre sine, ţinându-şi ochii aţintiţi asupra iubirii lui Dumnezeu care luminează totul".

Ordinul cistercian, inovaţie şi reformă

Episcopul cistercian a clarificat faptul că Bernard s-a remarcat în mişcarea din secolul al XII-lea prin marea sa carismă şi capacitatea de muncă, dar nu a fost iniţiatorul ordinului: el a ajuns la abaţia Cîteaux în 1113, la vârsta de 23 de ani, cu un grup de treizeci de însoţitori. Întreprinderea de la Cîteaux, fondată în 1098 de călugărul benedictin Robert de Molesme, "a fost atât o inovaţie, cât şi o reformă - a amintit Monseniorul Varden -. Fondatorii au numit casa lor novum monasterium". Un proiect - a precizat el - care "nu a fost în primul rând o reacţie împotriva a ceva sau a cuiva - şi slavă Domnului pentru asta, deoarece proiectele reacţionare, mai devreme sau mai târziu, nu au niciun rezultat".

Bernard: umil, bun şi prieten fidel

Încrezător în propria judecată, Bernard era adesea flexibil "în respectarea anumitor proceduri pe care altfel pretindea că le susţine", dar viziunea sa asupra nevoilor Bisericii "l-a determinat uneori să adopte poziţii rigide", cu un "spirit partizan aprig". Dar, a subliniat predicatorul, "nu a fost un ipocrit", ci mai degrabă a fost "cu adevărat umil, dedicat lui Dumnezeu, capabil de bunătate tandră, un prieten credincios - capabil să se împrietenească cu foşti duşmani - şi un martor convingător al iubirii lui Dumnezeu. A fost şi rămâne o figură captivantă".

Sfântul Bernard şi Thomas Merton

Apoi a remarcat o anumită "asemănare de caracter" între Bernard de Clairvaux şi Thomas Merton, scriitor şi călugăr trapist american, care s-a dedicat mai ales temelor ecumenismului, dialogului interreligios, păcii şi drepturilor civile. Potrivit lui Varden, Bernard nu a experimentat "electricitatea" minţii lui Merton, aşa cum a numit-o dom James Fox, abate de Ghetsemani, Kentucky, "dar natura sa era şi una mercurială, care avea şi trebuia să echilibreze tensiuni enorme". "Merton îl irita pe Fox cu ideile, intuiţiile, insistenţele sale - a explicat predicatorul - dar Fox ştia că Merton era sincer". El a concluzionat că învăţătura lui Bernard despre convertire "provine dintr-o cultură biblică fără egal şi din noţiuni teologice bine gândite".

O nouă meditaţie în această după-amiază, până pe 27 februarie

Monseniorul Varden va vorbi despre "Sfântul Bernard realist" în după-amiaza zilei de 26 februarie. În această după-amiază, la ora 17.00, tema meditaţiei va fi "Ajutorul lui Dumnezeu". Vor fi două meditaţii până pe 27 februarie: la ora 9.00, precedată de Ora medie, şi la ora 17.00, urmată de adoraţia euharistică şi vespere. Celelalte teme se referă la a deveni liberi; splendoarea adevărului; o mie vor cădea; "Îl voi glorifica"; îngerii lui Dumnezeu; despre consideraţie, pentru a încheia apoi cu ultima meditaţie axată pe "Comunicarea speranţei".

Alessandro Di Bussolo

(După Vatican News, 23 februarie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

Postul Mare 2026 - "A asculta şi a posti. Postul Mare ca timp de convertire"

Articol etichetat cu:

Exerciții spirituale la Vatican Papa Leon al XIV-lea Curia Romană sfântul Bernard de Clairvaux Monseniorul Erik Varden Postul Mare 2026 Capela Paulină Ordinul Cistercian