© Vatican Media
Exerciţii spirituale la Vatican (9): Realitatea este un strigăt care imploră milostivirea lui Dumnezeu

A noua meditaţie de după-amiaza de joi, 26 februarie 2026, în Capela Paulină, pentru Leon al XIV-lea şi Curia Romană. Predicatorul Varden se concentrează asupra figurii Sfântului Bernard, de la om idealist la înţelept realist. O tranziţie marcată de iubirea lui Cristos care schimbă totul. Abatele de Clairvaux "a învăţat - explică el - ce minuni poate realiza milostivirea lui Dumnezeu în Isus", cu el se poate da lumină "unei lumi reînnoite".

Intransigent, o linie de conduită uneori drastică, o blândeţe venită graţie "cunoaşterii realităţii absolute a iubirii lui Cristos şi a puterii sale de a schimba orice lucru". Acesta este articulaţia vieţii Sfântului Bernard, potrivit predicatorului Monsenior Erik Varden, care a ţinut a noua meditaţie de Postul Mare pentru papa şi Curia Romană joi după-amiază, 26 februarie, în Capela Paulină. Reflecţia sa despre "Sfântul Bernard realist" porneşte de la identitatea mişcării cisterciene, "făurită la interfaţa dintre ideal şi concret, poetic şi pragmatic". "Protagoniştii săi - explică episcopul de Trondheim, Norvegia - sunt puşi la încercare şi purificaţi de tensiunile rezultate".

Ţintind sus

Descriindu-l pe Sfântul Bernard şi idealurile nobile care l-au animat, Monseniorul Varden reflectă asupra "liniei sale de conduită, pe care a urmat-o ulterior în mod oarecum drastic". "Era natural pentru el să ţintească sus. O trăsătură intransigentă - explică el - nu l-a abandonat niciodată; dar s-a îndulcit în timp". S-a transformat din idealist în realist. Pentru a defini termenul realism, călugărul cistercian îl citează pe psihanalistul Jacques Lacan, pentru care "realul" este ceea ce urmează să ne ciocnim, iar Bernard se ciocnea adesea în Realpolitik.

Strigătul care imploră milostivire

"A devenit un realist, nu numai în sensul celui care acceptă lucrurile aşa cum sunt - afirmă Varden -, ci şi pentru că a învăţat că realitatea cea mai profundă a tuturor evenimentelor umane este un strigăt care imploră milostivire". "Cu cât învăţa mai mult să recunoască acest strigăt în inimile umane neliniştite, în lacrimile amare, în conflictele lumeşti, în campaniile nebuneşti împotriva decenţei şi adevărului - şi chiar în şoapta copacilor din pădure - cu atât Bernard era mai conştient de răspunsul glorios şi milostiv al lui Dumnezeu".

Isus, ulei care parfumează viaţa

Acel răspuns la strigăt "l-a auzit în numele sfânt al lui Isus, care i-a devenit inexprimabil de drag. În Isus, Dumnezeu revelează planul mântuitor, revărsându-l asupra omenirii ca ulei parfumat, vindecător şi purificator". Astfel, Bernard le-a amintit călugărilor că, fără acel ulei, "orice hrană a sufletului" era seacă şi insipidă. "Dacă scrii, nu are gust pentru mine dacă nu citesc acolo pe Isus. Dacă argumentezi sau discuţi, nu are gust pentru mine, dacă Isus nu va răsuna acolo. Isus, miere în gură, melodie în ureche, jubilaţie în inimă".

Totul în lumina lui Isus

Perspectiva care i se deschide lui Bernard este asupra minunilor pe care milostivirea lui Dumnezeu le face în Isus, multe se schimbă în el, iar devoţiunea sa capătă "o profunzime afectivă". "Termenul affectus - subliniază Monseniorul Varden - este fundamental pentru el. Are un spectru larg de semnificaţii, demonstrând că harul ne mişcă precum fiinţe întrupate, permiţând simţurilor noastre să-l perceapă pe Dumnezeu. Dar Bernard îl considera pe Isus, întruparea adevărului, nimic mai puţin decât un principiu hermeneutic. Citea situaţiile, persoanele şi relaţiile în mod riguros în lumina lui Isus". O perspectivă care îl va face apreciat de persoane precum Martin Luther şi fondatorul mişcării metodiste, John Wesley.

Paradigma unei lumi reînnoite

În această nouă lumină supranaturală, "natura noastră - explică predicatorul - îşi va revela forma sa perfectă, forma sa frumoasă; numai atunci va fi evidentă încântarea de care este capabilă viaţa pământească; numai atunci gloria ascunsă în noi şi în jurul nostru va străluci cu sclipiri intense, învăţându-ne ceea ce noi, şi ceilalţi, putem deveni, oferind o paradigmă pentru o lume reînnoită".

Puterea de a schimba orice lucru

Realismul care îl învăluie acum pe Bernard în maturitatea sa îl face "nu numai un mare reformator, un orator fără egal, un lider al Bisericii: cunoaşterea realităţii absolute a iubirii lui Cristos şi a puterii sale de a schimba orice lucru, l-a făcut pe Bernard un învăţător şi un sfânt. Şi de aceea - conchide Varden - îl iubim şi îl onorăm". "În libertate cu sine însuşi" şi, de fapt, cel care este cu adevărat liber este expresie a "unei realităţi cu adevărat glorioase".

(După Vatican News, 26 februarie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

Postul Mare 2026 - "A asculta şi a posti. Postul Mare ca timp de convertire"

Articol etichetat cu:

Exerciții spirituale la Vatican Papa Leon al XIV-lea Curia Romană Sfântul Bernard Postul Mare 2026 Monsenior Erik Varden Capela Paulină milostivirea lui Dumnezeu