Editura Sapientia: O carte de reflecţii psihologico-religioase şi una despre contribuţia Ioan Miclea la renaşterea tomismului

Editura "Sapientia": O carte de reflecţii psihologico-religioase şi una despre contribuţia Ioan Miclea la renaşterea tomismului

Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii Calea spre Dumnezeu. Reflecţii psihologico-spirituale asupra anumitor forme de experienţă religioasă, scrisă de Mihŕly Szentmŕrtoni şi tradusă în limba română de George M. Nicoară şi Daniel Hrişcă, şi apariţia cărţii Il contributo di Ioan Miclea alla rinascita del tomismo nel Novecento in Romania, scrisă de Paul Butnaru.

*

Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii Calea spre Dumnezeu. Reflecţii psihologico-spirituale asupra anumitor forme de experienţă religioasă, scrisă de Mihŕly Szentmŕrtoni şi tradusă în limba română de George M. Nicoară şi Daniel Hrişcă. Cartea apare în colecţia Spiritualitate, formatul 14x21, are 250 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 20 lei.

Se asistă în zilele noastre la o continuă creştere a interesului faţă de experienţa religioasă; martorii acestei creşteri sunt diversele mişcări spirituale şi grupurile carismatice, pe lângă curentele orientate spre tehnicile psihologice, care au ca scop obţinerea unei experienţe umane profunde. E de ajuns să privim la curentul foarte răspândit în zilele noastre - New Age - şi la atâtea alte oferte, precum psihosinteza, meditaţia transcendentală etc.

Obiectivul lucrării de faţă, Calea spre Dumnezeu, a lui Mihŕly Szentmŕrtoni, este tocmai acela de a oferi câteva cunoştinţe fundamentale şi câteva criterii de discernământ ale principalelor forme actuale de experienţă religioasă din punct de vedere al psihologiei şi al teologiei spirituale.

Cartea apare în limba română datorită efortului de traducere făcut de George M. Nicoară în colaborare cu Daniel Hrişcă după originalul italian: In cammino verso Dio. Riflessioni psicologico-spirituali su alcune forme di esperienza religiosa. Lucrarea nu ne prezintă doar o serie de experienţe religioase separate între ele, ci oferă şi o lectură sistematică a parcursului spiritual al omului. Discursul autorului este atât teologic, cât şi psihologic, iar din acest motiv se poate aplica fiecărei persoane aflate în căutarea împlinirii vieţii sale.

Mihŕly Szentmŕrtoni, profesor de teologie spirituală la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma, cercetează analizele psihologice şi spirituale în vederea unei relaţii autentice între om şi Dumnezeu. Actualul studiu spiritual întreprins de autor se încadrează foarte bine în contextul lumii actuale, unde termenul "relaţie" a pierdut valenţele primordiale, şi anume, legătura profundă şi intimă cu Creatorul. Tocmai acest lucru încearcă autorul să-l pătrundă şi să-l elucideze prin analizele psihologice şi spirituale ale discursului său. Parcursul uman către Dumnezeu văzut ca pe un drum spiritual şi spiritualizant este ceea ce ne propune şi această carte.

Cartea se împarte în opt capitole generoase. Fiecare capitol conţine puncte de susţinere pentru următorul capitol, în aşa fel încât, la final, să se ajungă la apogeul vieţii spirituale, care este viaţa mistică.

Primul capitol dezbate psihologia şi viaţa spirituală ce se întrepătrund în acest drum de perfecţionare spirituală. Prin acest capitol se doreşte o vedere de ansamblu a elementelor ce intră în contact cu viaţa spirituală.

Cel de-al doilea capitol analizează experienţa religioasă, dimensiunile şi natura religiozităţii, semnificaţia afectivităţii şi răspunsul omului în faţa chemării lui Dumnezeu.

Cel de-al treilea capitol aduce în discuţie realitatea convertirii ca punct principal al oricărui drum către Dumnezeu. Sunt analizate elementele ce intră în compoziţia convertirii, de asemenea, sunt semnalate "tipurile" de convertiri.

Cel de-al patrulea capitol conduce către experienţa ascezei, un element deosebit de important în viaţa spirituală. Din perspectiva autorului, asceza porneşte de la libertate şi are ca scop sfinţenia. De aceea, autorul evidenţiază diferitele forme ale ascezei în lumina sacrificiului, ca încercare de imitare a lui Isus Cristos.

Cel de-al cincilea capitol abordează experienţa plinătăţii şi modalităţile prin care cineva ar putea ajunge la acest nivel. Autorul analizează, de asemenea, "spiritualităţile" izvorâte din unele iluzii create de om pentru a relaţiona cu Transcendentul.

Cel de-al şaselea capitol examinează experienţa carismatică ca dar al Duhului Sfânt. Autorul propune ca experienţa carismatică să fie văzută în lumina slujirii şi a misiunii. În caz contrar, anumite pericole nu vor întârzia să apară.

Cel de-al şaptea capitol examinează experienţa limitelor umane şi a neputinţei pe care fiecare om le experimentează în mod cotidian. Sunt dezbătute şi crizele specifice vârstelor şi fundamentele acestor crize.

Ultimul capitol încheie studiul complex al drumului către Dumnezeu printr-o analiză minuţioasă a experienţei mistice. Experienţa mistică, din perspectiva autorului, este apogeul vieţii spirituale şi coincide cu relaţia autentică şi intimă cu Dumnezeu. Studiul lui Mihály Szentmártoni însumează şi o bogată bibliografie scrisă în diverse limbi.

Considerăm potrivită această lectură şi credem că o analiză şi o asumare profundă a lecturii vor fi de folos cititorilor. O recomandăm tuturor celor care doresc să descopere sau să redescopere frumuseţea vieţii spirituale, şi astfel, să ajungă la plinătatea vieţii, reuşind să afirme cu micul Samuel: "Vorbeşte, Doamne, căci slujitorul tău ascultă!" (1Sam 3,10).

Laurenţiu Turbuc & George M. Nicoară

*

Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii Il contributo di Ioan Miclea alla rinascita del tomismo nel Novecento in Romania, scrisă de Paul Butnaru. Cartea apare în colecţia Disertaţii doctorale, formatul 17x24, are 480 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 30 lei.

La sfârşitul secolului al XIX-lea asistăm în Europa la o renaştere a interesului pentru gândirea sfântului Toma de Aquino, stimulată şi de către Papa Leon al XIII-lea prin scrisoarea enciclică Ćterni Patris (4 august 1879), în care pontiful roman îl propune pe Doctorul angelic drept model de gândire sănătoasă şi rodnică, mai ales în câmpul filozofic. În Europa Occidentală enciclica a contribuit rapid la renaşterea studiilor tomiste, confirmând şi încurajând interesul pentru tomism din partea unor filozofi precum Étienne Gilson sau Jacques Maritain, printre mulţi alţii. Şi în România, deşi cu întârziere şi cu mai puţină rezonanţă, s-a înregistrat un interes autentic pentru gândirea fie filozofică, fie teologică a sfântului Toma, precum o dovedeşte, de exemplu, şi activitatea episcopului Anton Durcovici.

Printre pionierii români ai renaşterii tomismului din secolul al XX-lea, deşi mai puţin cunoscut chiar şi de către conaţionali, se numără şi Ioan Miclea (1902-1982), preot şi filozof greco-catolic. Tocmai anonimatul care încă umbreşte personalitatea acestui filozof român a fost una din motivaţiile pentru care pr. Paul Butnaru s-a angajat în realizarea unui studiu dedicat lui Ioan Miclea, oferit acum şi cititorilor. Este vorba despre teza de doctorat - susţinută în anul 2012 la Universitatea Pontificală din Lateran - al cărei titlu este Il contributo di Ioan Miclea alla rinascita del tomismo nel Novecento in Romania (Contribuţia lui Ioan Miclea la renaşterea tomismului în secolul al XX-lea în România).

Cartea este structurată în două părţi ce cuprind şase capitole. Partea întâi - Renaşterea tomismului în secolul al XX-lea - se doreşte o prezentare a renaşterii studiilor tomiste în Europa. În Capitolul I, intitulat La rădăcinile unei renaşteri - proiectul pio-leonin, autorul prezintă participarea magisteriului pontifical la această renaştere, începând cu, şi evidenţiind-o, contribuţia importantă, deşi mult mai puţin cunoscută, a Papei Pius al IX-lea (1846-1878). Acesta, în faţa provocărilor şi derivei modernităţii, apelează cu încredere şi insistenţă la gândirea sfântului Toma. Capitolul al II-lea prezintă impulsul dat studiilor tomiste de către Leon al XIII-lea (1878-1903), oferind o analiză a enciclicei sus-menţionate ce scoate în evidenţă finalitatea ei, precum şi modul corect în care este propus ca model tomismul, voindu-se un răspuns la interpretările adesea eronate ale acestor aspecte. În acelaşi capitol sunt prezentate figurile a doi dintre cei mai de seamă neotomişti din secolul al XX-lea, respectiv filozofii francezi Jacques Maritain şi Étienne Gilson. În concordanţă cu preferinţa pentru tomism a papilor amintiţi, prezentarea raportului acestor doi gânditori cu gândirea sfântului Toma scoate în evidenţă şi libertatea deplină cu care ei îi recunosc valoarea şi i se dedică, în mod contrar prejudecăţilor care doresc a eticheta preferinţa lor drept una de timp confesional. Trebuie menţionat şi faptul că, dincolo de complementaritatea profilurilor lor intelectuale şi a abordărilor lor filozofice faţă de tomism, alegerea acestora dintre mulţi alţi neotomişti este datorată nu doar marii aprecieri de care se bucură, cât mai ales raportului privilegiat şi chiar personal pe care Ioan Miclea l-a avut cu aceştia; fapt dovedit şi de corespondenţa inedită studiată şi inclusă în acest studiu.

Partea a doua a cărţii, sub titlul Ioan Miclea - promotor şi apărător al tomismului în România secolului al XX-lea, este dedicată figurii lui Ioan Miclea, prezentată în lumina activităţii sale de promovare şi apărare a tomismului în contextul istoric şi cultural în care a trăit. Pentru o mai bună înţelegere a acestei activităţi, Capitolul al III-lea, care deschide această a doua Parte a cărţii de faţă, prezintă tocmai istoricul gândirii tomiste în România. Acestui criteriu obiectiv i se alătură unul mai degrabă subiectiv - cuprins în Capitolul al IV-lea, sub titlul Ioan Miclea, Ambasador al tomismului în România - menit să scoată în evidenţă profunda libertate cu care autorul studiat se dedică tomismului. Este vorba despre o prezentare a întâlnirii lui Ioan Miclea cu gândirea tomistă, realizată într-o căutare disperată a adevărului sub impulsul credinţei şi cu dorinţa unei mai profunde înţelegeri a ei.

Capitolul al V-lea intră în obiectul propriu-zis al temei prezentate în titlu prezentând primul dintre profilurile sub care este analizată figura lui Ioan Miclea în raport cu tomismul, mai exact ca şi propagator al său (Ioan Miclea - promotor al tomismului). Analiza este centrată asupra tipului de realism pe care Miclea îl susţine, desfăşurându-se într-o dublă dimensiune: una teoretică, dedicată identificării acestui realism prin comparaţia cu cel propriu gândirii lui J. Maritain şi E. Gilson, şi una istorico-critică, dedicată confruntării realismului tomist cu anumite aspecte din gândirea câtorva filozofi români. Unul dintre meritele acestei părţi este tocmai acela de a scoate în evidenţă contactul, deşi oarecum limitat, pe care Miclea îl realizează între tomism şi gânditorii români.

Ultimul capitol prezintă activitatea filozofică a lui Ioan Miclea ce asumă un caracter predominant de apărare a tomismului, fiind dedicat originalităţii tomismului şi valorii sale ca şi filozofie creştină. Această secţiune permite expunerea atât a unei teorii a originalităţii în filozofie pe care Ioan Miclea o reclamă drept proprie, cât şi a confruntării ample şi îndârjite cu un membru al Bisericii Ortodoxe pe tema preferinţei între tomism şi augustinism ca filozofii creştine.

Concluzia, care în mod firesc încheie lucrarea, subliniază rezultatele mai importante obţinute în urma acestei cercetări ştiintifice, precum şi pistele de posibilă aprofundare pe care ea le deschide. Totodată, în conformitate cu spiritul enciclicei Ćterni Patris şi al promotorilor neotomismului menţionaţi, reaminteşte valoarea care i se recunoaşte tomismului ca şi filozofie creştină şi forma sub care este susţinut şi propus de Ioan Miclea. La aceasta, dată fiind puţina cunoaştere a lui Ioan Miclea şi a activităţii sale, se alătură un Indice care prezintă lucrările şi articolele lui Ioan Miclea, dintre care unele deja distruse iar multe încă nepublicate.

Parafrazându-l pe marele cronicar moldovean Miron Costin, putem afirma, la capătul lecturii acestei cărţi, că Nasc şi în România filozofi, unul dintre ei fiind tocmai părintele şi filozoful greco-catolic Ioan Miclea, căruia îi este dedicat acest studiu. Îi mulţumim autorului pentru acest studiu cuprinzător care, dincolo de a fi o contribuţie ştiinţifică, slujeşte totodată pentru a ne aduce aminte de precursorii noştrii, scoţând la lumină oameni care ne fac cinste, ca români şi creştini totodată. Sperăm că, în vederea unui acces mai larg la acest studiu, vom avea parte şi de traducerea lui în limba română.

Recomandăm această carte în primul rând membrilor şi prietenilor Bisericii Greco-Catolice din România, al cărei fidel membru şi curajos slujitor a fost Ioan Miclea, dar în acelaşi timp o sugerăm spre lectură oricărui român, interesat sau nu de "gâlcevile" filosofilor, ce vrea să-şi cunoască înaintaşii, precum şi oricărui creştin doritor să împărtăşească efortul lui Ioan Miclea de a-şi înţelege credinţa şi de a o armoniza cu propria raţiune.

Petru Ciobanu

*

Calea spre Dumnezeu. Reflecţii psihologico-spirituale asupra anumitor forme de experienţă religioasă,
Mihŕly Szentmŕrtoni, Ed. "Sapientia", 2013, ISBN 978-606-578-090-3, 14x20 cm, 250 p., 20 lei

Il contributo di Ioan Miclea alla rinascita del tomismo nel Novecento in Romania,
Paul Butnaru, Ed. "Sapientia", 2013, ISBN 978-606-578-087-3, 14x21 cm, 480 p., 30 lei

* * *

Aceste materiale, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: [email protected]
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro