Editura Sapientia: Cinci noi cărţi

Editura "Sapientia": Cinci noi cărţi

Editura "Sapientia" anunţă apariţia Scrisorii enciclice "Sacerdotalis caelibatus" despre celibatul preoţesc, scrisă de Papa Paul al VI-lea şi tradusă în limba română de Petru Ciobanu. Cartea apare în colecţia Magisterium, formatul 14x20, are 68 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 8 lei.

Sfaturile evanghelice sunt propuse oricărui ucenic al lui Cristos. Perfecţiunea iubirii la care sunt chemaţi toţi creştinii comportă pentru cei care-şi asumă în mod liber chemarea la viaţa consacrată obligaţia de a practica curăţia în celibat pentru împărăţia lui Dumnezeu, sărăcia şi ascultarea. Profesiunea acestor sfaturi într-o viaţă stabilă recunoscută de Biserică este ceea ce caracterizează viaţa consacrată lui Dumnezeu.

Anii '60 aduceau cu sine o serie de profunde transformări de mentalitate, dominate de un spirit de revoltă şi nesupunere faţă de aceste vechi tradiţii şi valori. Cea mai expusă acestor transformări era generaţia tânără, care se vedea pe sine ca "locomotiva" schimbărilor în societate. Ea cerea o reînnoire profundă nu doar a societăţii laice, ci şi a Bisericii Catolice.

Domeniul cel mai vulnerabil faţă de acest avânt reînnoitor a fost tocmai unul dintre pilonii fundamentali ai vieţii consacrate, şi anume, celibatul preoţesc. Această criză venea pe fondul revoluţiei sexuale care a cuprins aproape întreg Occidentul şi care şi-a atins punctul culminant în perioada anilor '60.

Pornind de la această situaţie critică şi, în acelaşi timp, dureroasă pentru Biserica Catolică, la 24 iunie 1967, Papa Paul al VI-lea (1963-1978) a emis enciclica Sacerdotalis caelibatus, pe care o prezentăm acum cititorilor noştri, graţie traducerii realizate de studentul teolog Petru Ciobanu.

Papa, prin această enciclică, apără instituţia celibatului preoţesc, o instituţie caracteristică Bisericii Romano-Catolice, o comoară preţioasă păzită de secole, şi, în acelaşi timp, doreşte să repună în lumină, în termeni adaptaţi mentalităţii contemporane, motivele profunde ale celibatului sacru.

După ce enunţă obiecţiile aduse împotriva celibatului, Papa trece, în partea întâi a enciclicei, la analiza motivaţiilor spirituale, istorice şi axiologice ale celibatului sacru. Motivaţiile de ordin spiritual sunt indicate în corelaţie cu semnificaţiile cristologică (fecioria lui Cristos pe parcursul întregii sale vieţi pământeşti), ecleziologică (fecioria consacrată a slujitorilor sacri este imaginea iubirii feciorelnice a lui Cristos pentru Biserică) şi escatologică a celibatului (acest dar al castităţii pentru împărăţia cerurilor constituie un semn deosebit al bunurilor cereşti). Argumentul de ordin istoric, conform suveranului pontif, îl reprezintă cei două mii de ani de existenţă a Bisericii (de-a lungul istoriei această instituţie a celibatului a fost răspândită şi apărată de numeroşi sfinţi părinţi sau pontifi). Şi, în sfârşit, argumentele axiologice scot în evidenţă faptul că celibatul nu este o piedică în calea maturizării persoanei, dimpotrivă, exercitat după exemplul lui Cristos "lărgeşte la infinit orizontul preotului, îl aprofundează şi îi dilată conştiinţa responsabilităţii - indiciu al maturităţii persoanei".

În partea a doua a enciclicei, Paul al VI-lea vine cu unele indicaţii de ordin practic care l-ar putea ajuta pe preot în respectarea celibatului. În primul rând, menţionează formarea preoţească corespunzătoare, care îl va ajuta pe candidatul la ordinele sacre să respecte votul curăţiei. În acest scop, Papa propune, în primul rând, asumarea conştientă a alegerii făcute, îndepărtarea subiecţilor inapţi din punct de vedere psihofiziologic şi moral, asceza, perioada de probă în care să fie pusă la încercare dovada maturizării umane şi spirituale a candidatului etc.

Dar odată primite ordinele sacre, preotul nu trebuie să considere că preoţia îl pune la adăpost de orice tentaţie sau pericol, ci castitatea presupune o luptă continuă, zilnică, iar rugăciunea, meditaţia etc., nu numai că îl pot ajuta, ci îi sunt chiar necesare în consolidarea şi menţinerea acestei stări.

Enciclica se încheie cu invitaţia Papei de a apela la mijlocirea Maicii lui Cristos şi a Bisericii, căci în ea "poporul lui Dumnezeu admiră şi venerează figura şi modelul Bisericii lui Cristos... Fecioară şi Mamă, Maria ajută Biserica, numită şi ea fecioară şi mamă, să se glorifice mereu cu umilinţă prin fidelitatea preoţilor ei faţă de fecioria sacră, să înflorească şi să fie apreciată".

Chiar dacă de la emiterea enciclicei au trecut mai bine de patru decenii, ea îşi păstrează încă actualitatea, valoarea, importanţa, fiind un manual nu doar pentru toţi cei care doresc să se angajeze pe drumul preoţiei, ci şi pentru formatori, preoţi, episcopi, ca şi pentru întregul popor al lui Dumnezeu. Ne exprimăm speranţa că lectura acestei scrisori enciclice a Papei Paul al VI-lea îi va ajuta pe mulţi să înţeleagă adevărata şi profunda valoare a celibatului şi le va oferi motivele pentru a-l alege, urma şi păzi.

Laurenţiu Turbuc

*

Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii Pe urmele lui Toma de Aquino. Variante ale tomismului, scrisă de Fergus Kerr şi tradusă în limba română de Alex Moldovan. Cartea apare în colecţia Tratate de teologie, formatul 14x21, are 408 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 25 lei.

În anul 1322, atunci când a fost canonizat Toma de Aquino, opera sa, în pofida multor detractări, îşi căpătase faima de lucrare de referinţă pentru studiile teologice, fapt confirmat şi de spusele papei care l-a canonizat - Ioan al XXII-lea - că fiecare cuvânt din vasta operă tomistă este o minune. La şase secole de la acest eveniment, Papa Pius al XI-lea, în enciclica Studiorum ducem (1923), îi îndemna pe creştini "să meargă la Toma - ite ad Thomam", confirmând prin aceasta locul privilegiat ocupat de studiile tomiste - renăscute prin enciclica Aeterni Patris (1879) a Papei Leon al XIII-lea - în cadrul şcolilor catolice.

Mergând mai departe, dominicanul scoţian Fergus Kerr, prin cartea pe care acum Editura "Sapientia" o propune publicului cititor, ne îndeamnă să mergem "Pe urmele lui Toma de Aquino". Apariţia acestei noi cărţi despre Doctorul angelic este posibilă ca urmare a muncii de traducere depuse de Alex Moldovan, traducere coordonată de către pr. prof. dr. Wilhelm Dancă.

S-ar putea obiecta că nu mai este nimic de spus despre acest mare doctor al Bisericii şi despre opera sa. Cartea lui Ferr însă contrazice acest punct de vedere. Şi pe bună dreptate.

Ca un bun cercetător, după ce în Prefaţă autorul prezintă itinerariul propriu de formare filosofică şi teologică, în Capitolul 1 schiţează biografia lui Toma, evidenţiind conflictele care îi marchează opera. În Capitolul 2 discută despre cum punctul de vedere al lui Toma despre sine şi perspectiva sa asupra cunoaşterii au jucat un rol important, şi poate ar trebui s-o mai facă, în încercările filosofice de depăşire a moştenirii carteziene a solipsismului şi scepticismului din filosofia modernă. În capitolele 3 şi 4, care privesc teologia naturală, schiţează preliminariile ce trebuie luate în considerare, unele dintre ele aruncând o lumină mai puţin standard asupra subiectului. Capitolul 5 tratează despre problema existenţei sau a "fiinţei" - în treacăt în tradiţia de limbă engleză şi pe larg în context postheideggerian. Capitolul 6 prezintă puncte de vedere contradictorii asupra teoriei tomiste a legii naturale. În Capitolul 7 Fergus Kerr pune în discuţie etica teologică a lui Toma; în Capitolul 8 - marea dispută despre natură şi har; iar în Capitolul 9 - conceptul său de sfinţire ca îndumnezeire a creaturii. În următoarele două capitole - 10 şi 11 - scoate în evidenţă spusele lui Toma din Summa Theologiae, întâi despre Cristos, apoi despre Dumnezeu, cu speranţa că, inadecvată ca orice cristologie care premerge studiile biblice moderne, cea a lui Toma nu este atât de aridă pe cât se presupune adesea; şi cu speranţa că, indiferent de concluzia la care se ajunge, Dumnezeul lui Toma, departe de a constitui entitatea statică a teismului clasic, e îndeajuns de "dinamic" pentru a putea fi descris, în primul rând, prin intermediul verbelor. În Concluzie sugerează că, în timp ce interpretările diverse până la ireductibil asupra lui Toma reflectă presupoziţii filosofice şi confesionale adesea radical diferite ale cititorilor, gândirea lui oscilează într-atât între originalitate şi tradiţie, încât o singură perspectivă asupra lui nu va putea fi considerată vreodată definitivă. Pentru a facilita munca de cercetare a celor ce vor recurge la cartea de faţă, la sfârşitul ei, după o Bibliografie selectivă, este inclus un indice de nume şi tematic.

Mărturisesc că lectura cărţii mi-a lăsat un gust plăcut, limbajul folosit de autor nefiind unul pur academic, fiind accesibil şi celor ce doresc să facă primul pas în cunoaşterea vieţii şi gândirii lui Toma de Aquino. Este şi acesta un argument în recomandarea lecturii acestei cărţi, adresată în egală măsură filosofilor, teologilor, istoricilor, studenţilor, seminariştilor, tuturor credincioşilor.

Petru Ciobanu

*

Editura "Sapientia" anunţă apariţia Scrisoarea Recentiores episcoporum Synodi, scrisă de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei şi Documentul Sine affirmatione despre câteva chestiuni actuale de escatologie, elaborat de Comisia Teologică Internaţională. Ambele documente au fost traduse în limba română de pr. dr. Eduard Ferenţ. Cartea apare în colecţia Magisterium, formatul 14x20, are 82 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 8 lei.

Magisteriul Bisericii are misiunea de a interpreta în mod autentic cuvântul lui Dumnezeu scris sau transmis pe cale orală, a cărui autoritate se exercită în numele lui Isus Cristos, adică prin autoritatea episcopilor aflaţi în comuniune cu urmaşul sfântului Petru, episcopul Romei.

Mergând pe această linie, prezentăm astăzi cititorilor noştri două documente magisteriale importante, traduse în limba română de pr. dr. Eduard Ferenţ: unul publicat de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, Scrisoarea Recentiores episcoporum Synodi, adresată tuturor episcopilor membri ai conferinţelor episcopale, despre chestiuni privitoare la escatologie; şi altul elaborat de Comisia Teologică Internaţională, Documentul Sine affirmatione, despre câteva chestiuni actuale de escatologie.

Scrisoarea Recentiores episcoporum Synodi, aprobată de fericitul Papă Ioan Paul al II-lea (1978-2005), la 17 mai 1979, chiar dacă este scurtă, atrage atenţia asupra unei probleme foarte importante, şi anume, articolul din Simbolul apostolic care se referă la viaţa veşnică şi, în general, la realităţile care vor avea loc după moarte. Acest articol exprimă atât sfârşitul, cât şi scopul planului lui Dumnezeu: dacă nu există înviere, tot edificiul credinţei se prăbuşeşte, după cu afirmă şi sfântul Paul (cf. 1Cor 15).

Din nefericire, se constată o îndoială din ce în ce mai extinsă cu privire la acest adevăr de credinţă. Despre această îndoială şi, totodată, despre dificila misiune a celor care au datoria de a învăţa şi de a garanta credinţa poporului lui Dumnezeu intenţionează să trateze această scrisoare. După ce reaminteşte pe scurt învăţătura Bisericii cu privire la realităţile care au loc după moartea creştinului, scrisoarea menţionează aspectele principale ale responsabilităţii pastorale, cum ar fi: cateheza, reamintirea necontenită credincioşilor a doctrinei Bisericii, avertizarea credincioşilor cu privire la scrierile mai puţin sigure care ar putea dăuna credinţei lor etc.

Documentul Sine affirmatione, aprobat de acelaşi Papă Ioan Paul al II-lea, la 16 noiembrie 1991, are aceeaşi temă principală ca şi scrisoarea Recentiores episcoporum Synodi, şi anume, speranţa viitoarei noastre învieri, care are drept fundament învierea lui Cristos. Răspunsul creştin la neliniştile omului contemporan, ca şi ale omului din orice timp, îl are, aşadar pe Cristos înviat ca bază şi este conţinut în speranţa învierii glorioase a tuturor acelora care sunt ai lui Cristos.

După o scurtă introducere, în care este prezentată perplexitatea frecventă din zilele noastre în faţa morţii şi a existenţei de după moarte, documentul tratează despre speranţa creştină a învierii, din ce în ce mai zdruncinată, atât de influenţele care pot fi considerate externe Bisericii, cât şi de existenţa unei anumite "penumbre teologice" (interpretări greşite ale dogmelor). Documentul este structurat în unsprezece capitole scurte, în care se evidenţiază faptul că garanţia realităţilor sperate este credinţa, dovada realităţilor care nu se văd. Credinţa este cea care susţine speranţa. Documentul se încheie cu o scurtă concluzie, în care este prezentată mărturia dată de liturgie în aceste chestiuni escatologice, deoarece credinţa Bisericii se manifestă în liturgie, fiind locul privilegiat pentru a o mărturisi.

Recomandăm aceste două documente tuturor celor care au anumite îndoieli cu privire la realităţile care vor urma după această viaţă, dar şi celor care au misiunea de a menţine trează această speranţă escatologică, găsind în aceste pagini ale magisteriului un ghid practic şi sistematic în acest sens.

Laurenţiu Turbuc

*

Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii În căutarea unei etici universale; o nouă privire asupra legii naturale, document elaborat de Comisia Teologică Internaţională şi tradus în limba română de pr. dr. Lucian Farcaş. Cartea apare în colecţia Magisterium, formatul 14x20, are 122 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 10 lei.

Binele suprem al omului este acela care îi aduce deplina realizare. Este binele pe care el este chemat să-l înfăptuiască prin propria sa acţiune, fiind numit şi binele moral. Pentru a construi "omul bun", este necesar să se ţină cont de două lucruri: pe de o parte, conştiinţa, adică ghidul, judecătorul interior, care dirijează cu conştiinciozitate şi responsabilitate acţiunile fiinţei umane, iar, pe de altă parte, legea naturală, adică cea care se află la însăşi originea criteriilor pentru a determina ceea ce este bun sau rău pentru fiinţa umană, având rolul de arăta calitatea morală a acţiunilor, întrucât indică dacă acestea sunt în armonie sau nu cu scopul ultim.

În anul 2004, cardinalul Joseph Ratzinger, viitorul Papă Benedict al XVI-lea (2005-2013), a cerut Comisiei Teologice Internaţionale să examineze căile unei mai mari pedagogii a acestei legi naturale. Teologii, după un studiu intens, oferă rodul muncii lor în documentul publicat cu titlul În căutarea unei etici universale; o nouă privire asupra legii naturale, pe care o prezentăm cititorilor noştri în limba română, graţie traducerii realizate de pr. dr. Lucian Farcaş din originalul italian. Marea noutate a acestui document este că subliniază importanţa binelui ca un "dat imediat al conştiinţei".

Documentul este împărţit în cinci capitole, precedate de o scurtă introducere şi de un scurt Cuvânt înainte. În acest cuvânt introductiv sunt trasate pe scurt articulaţiile majore făcute de document, şi anume: "binele trebuie făcut" (primul precept al oricărei etici), apoi, preceptul moral este legat de o metafizică a fiinţei şi, în final, legea naturală este o lege deschisă, nu un cod închis.

Ideea legii morale cuprinde numeroase elemente care sunt comune marilor înţelepciuni religioase şi filosofice ale omenirii. În primul capitol, documentul începe, aşadar, prin evocarea acestor "convergenţe" şi se încearcă să se arate că aceste mari înţelepciuni religioase şi filosofice dau mărturie despre existenţa unui fundament moral în mare parte comun. De asemenea, se reamintesc şi câteva puncte ale dezvoltării istorice ale ideii despre legea naturală, menţionând, totodată, câteva interpretări moderne.

În capitolul al II-lea, "Perceperea valorilor morale comune", documentul descrie cum, plecând de la realităţile concrete cele mai simple ale experienţei morale, persoana umană percepe anumite bunuri morale fundamentale şi formulează, în consecinţă, preceptele legii naturale.

Capitolul al III-lea, "Fundamentele legii naturale", trecând de la realităţile concrete cele mai simple ale experienţei morale, persoana umană percepe anumite bunuri morale fundamentale şi formulează, în consecinţă, preceptele legii naturale.

Capitolul al III-lea, "Fundamentele legii naturale", trecând de la experienţa comună la teorie, aprofundează fundamentele filosofice, metafizice şi religioase ale legii naturale. Pentru a răspunde la anumite obiecţii contemporane, se precizează rolul naturii în acţiunea personală şi se întreabă în privinţa posibilităţii naturii de a constitui o normă morală.

Capitolul al IV-lea, "Legea naturală şi cetatea", explicitează rolul tipic de reglementare al preceptelor legii naturale în viaţa politică. Legea naturală este o expresie a raţiunii comune tuturor oamenilor şi poate fi prezentată în mod coerent şi adevărat planului filosofic.

În capitolul al V-lea, "Isus Cristos, împlinirea legii naturale", doctrina despre legea naturală îşi dobândeşte sensul său integral în interiorul istoriei mântuirii: trimis de Tatăl, Isus Cristos, prin Duhul Sfânt, este, de fapt, plinătatea oricărei legi. Legea nu poate fi străină de ordinea harului, întrucât aceasta din urmă, nu distruge natura, ci o vindecă, o întăreşte şi o duce spre deplina ei împlinire. Documentul se încheie cu o scurtă concluzie în care se reaccentuează necesitatea căutării pentru oameni a regulilor trăirii comune în dreptate şi în pace, adică necesitatea căutării unei etici universale.

Recomandăm acest document tuturor celor care vor să muncească pentru a promova înţelegerea, recunoaşterea reciprocă şi cooperarea paşnică între toate componentele familiei umane, dar şi celor care, având convingeri religioase şi filosofice diferite, vor să descopere patrimoniul moral comun, care formează baza întregului dialog.

Laurenţiu Turbuc

*

Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii Teologia astăzi: perspective, principii şi criterii, document elaborat de Comisia Teologică Internaţională şi tradus în limba română de pr. dr. Lucian Farcaş. Cartea apare în colecţia Magisterium, formatul 14x20, are 92 de pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 8 lei.

A studia Sfânta Scriptură doar de dragul studiului şi a practica doar un fel de "scolastică protestantă" ar însemna să ne restrângem la un intelectualism sterp şi a nu face cinste tradiţiei gândirii creştine din secolele trecute, mai ales a marilor reformatori de după Conciliul Tridentin (1545-1563). Anii care au urmat Conciliului al II-lea din Vatican (1962-1965) au fost extrem de productivi pentru teologia catolică. În această perioadă s-au făcut auzite noi voci în teologie, în special cele ale laicilor şi ale femeilor; teologi din noi contexte culturale, mai ales din America Latină, Africa şi Asia; au apărut noi teme de reflecţie, cum ar fi pacea, dreptatea, eliberarea, ecologia, bioetica etc.; teme vechi au fost tratate mai în profunzime datorită unei reînnoiri a studiilor biblice, liturgice, patristice şi medievale. Teologia catolică s-a străduit să urmeze calea deschisă de Conciliu, care a voit să-şi exprime "solidaritatea, respectul şi iubirea faţă de întreaga familie umană".

Cu toate acestea, perioada respectivă, în ciuda avântului provocat de Conciliu, a cunoscut şi o anumită fragmentare a teologiei, aceasta confruntându-se cu provocarea de a-şi menţine identitatea. Se pune problema de a şti ceea ce caracterizează teologia catolică şi ceea ce-i conferă, în formele sale multiple şi prin aceasta, o notă clară de identitate în relaţiile sale cu lumea actuală.

Comisia Teologică Internaţională a studiat deja diversele aspecte ale misiunii teologiei în documentele precedente, mai ales în "Unitatea credinţei şi pluralismul teologic" (1972), "Magisteriul şi teologia" (1975) etc. Documentul de faţă, Teologia astăzi: perspective, principii şi criterii, tradus în limba română de pr. dr. Lucian Farcaş, încearcă să identifice trăsăturile comune distinctive ale teologiei catolice. El examinează perspectivele şi principiile de bază care sunt caracteristice pentru teologia catolică şi prezintă criteriile după care diverse şi multiple teologii pot fi recunoscute ca fiind în mod autentic catolice. De asemenea, tratează şi despre modul în care iau parte aceste diverse şi multiple teologii la misiunea Bisericii Catolice, care este aceea de a proclama vestea cea bună oamenilor din toate naţiunile.

Documentul este structurat în trei capitole, precedate de o scurtă Notă preliminară şi de o Introducere, în care se prezintă contextul şi scopul apariţiei acestei "intervenţii magisteriale". Capitolul I subliniază faptul că teologia este catolică în pluralitatea bogată a expresiilor sale, a actorilor săi, a ideilor şi a contextelor sale, fiind, prin urmare, o teologie care pleacă, la nivel fundamental, de la o ascultare atentă a cuvântului lui Dumnezeu. În Capitolul al II-lea se menţionează o altă exigenţă a teologiei, aceea de a rămâne în comuniune, în interiorul Bisericii, aceasta fiind locul ei propriu şi obiectul cercetării ei. Capitolul al III-lea prezintă aspectele esenţiale ale teologiei ca activitate umană raţională, aceasta având o poziţie autentică şi de neînlocuit în cadrul oricărei cercetări intelectuale. Documentul se încheie cu o scurtă concluzie.

Recomandăm acest document tuturor celor care doresc să ducă mai departe cercetarea teologică, care în fond este studiul misterului lui Dumnezeu revelat în Cristos, aşa cum sfântul Paul, Apostolul neamurilor, nu doar a învăţat, ci a şi dat exemplu în acest sens: "Iar celui care poate să facă toate mai presus decât putem noi să cerem sau să gândim, lui să-i fie glorie în Biserică şi în Cristos" (Ef 3,20-21).

Laurenţiu Turbuc

* * *

Scrisoarea enciclică despre celibatul preoţesc "Sacerdotalis caelibatus",
Papa Paul al VI-lea, Ed. "Sapientia", 2013, ISBN 978-606-578-107-8, 14x20 cm, 68 p., 8 lei

Pe urmele lui Toma de Aquino. Variante ale tomismului,
Fergus Kerr, Ed. "Sapientia", 2013, ISBN 978-606-578-101-6, 14x21 cm, 408 p., 25 lei

Scrisoarea "Recentiores episcoporum Synodi" şi Comisia Teologică Internaţională, "Documentul Sine affirmatione despre câteva chestiuni actuale de escatologie",
Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, Ed. "Sapientia", 2013, ISBN 978-606-578-108-5, 14x20 cm, 82 p., 8 lei

În căutarea unei etici universale; o nouă privire asupra legii naturale,
Comisia Teologică Internaţională, Ed. "Sapientia", 2013, ISBN 978-606-578-106-1, 14x20 cm, 122 p., 10 lei

Teologia astăzi: perspective, principii şi criterii,
Comisia Teologică Internaţională, Ed. "Sapientia", 2013, ISBN 978-606-578-105-4, 14x20 cm, 92 p., 8 lei

* * *

Aceste materiale, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: [email protected]
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro