Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii Introducere în doctrina socială a Bisericii, scrisă de pr. Bartolomeo Sorge, SJ. Cartea apare în colecţia "Teologie", în formatul 17x24, are 310 pagini şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 25 lei.

Cartea a fost tradusă de părintele profesor dr. Mihai Pătraşcu. Introducere în doctrina socială a Bisericii este un instrument de lucru şi de studiu foarte necesar pentru viitorii preoţi şi pentru lucrătorii pastorali. Autorul este părintele iezuit Bartolomeo Sorge, un specialist în doctrina socială a Bisericii, fost director al prestigioasei publicaţii La Civiltŕ cattolica (între anii 1973-1985). De la 1 ianuarie 1999 este director al revistei Aggiornamenti sociali. Este preot din anul 1958 şi a desfăşurat o intensă activitate publicistică.

Prezenta carte este actualizarea şi lărgirea conţinutului unui volum precedent, Pentru o civilizaţie a iubirii, şi prezintă într-o manieră sistematică magisteriul Bisericii cu privire la chestiunile sociale cele mai stringente: globalizarea, războiul şi terorismul, manipularea genetică, pedeapsa cu moartea, raportul dintre etică şi cercetarea ştiinţifică, Islamul, Uniunea Europeană şi raportul ei cu Biserica.

Structurat în patru părţi, volumul exprimă bine ideea unui curs care trebuie studiat, dar şi a unui parcurs care trebuie făcut.

Prima parte, "Discursul social al Bisericii", prezintă în mod sistematic şi în ordine cronologică, în patru perioade, doctrina socială, prin explicarea unor enciclice şi documente date ca reacţie la probleme de ordin social. Începutul discursului social al Bisericii este enciclica papei Leon al XIII-lea, "Rerum Novarum" (1891), axată pe problema muncitorească. Ca urmare a crizei în care intrase capitalismul şi a doctrinei marxiste radical opuse Bisericii, papa Pius al XI-lea scrie enciclica "Quadragesimo anno" (1931), în care propune găsirea unei a treia căi, care să traducă principiile religioase şi etice ale magisteriului social într-o formă de organizare creştină a societăţii. A treia fază a discursului social al Bisericii este determinată de confluenţa a trei motive diferite, legate între ele: criza ideologiilor, procesele de mondializare, rezultatele doctrinare şi pastorale ale Conciliului al II-lea din Vatican. Acestea sunt dezbătute în enciclicele "Mater et magistra" (1961) şi "Pacem in terris" (1963) ale papei Ioan al XXIII-lea, dar şi în enciclica "Populorum Progressio" (1967) şi scrisoarea apostolică "Octogesima adveniens" (1971) ale papei Paul al VI-lea. O dată cu pontificatul papei Ioan Paul al II-lea începe o altă etapă, în care marea problemă socială este menţinerea păcii şi calitatea vieţii.

În partea a doua, "Propunerea socială a Bisericii", autorul explică faptul că învăţăturile sociale ale Bisericii nu furnizează direct o soluţie tehnică la problemele grave care ne chinuiesc, ci oferă un fundament moral care poate fi împărtăşit de toţi oamenii de bunăvoinţă şi pe care se poate construi noul proiect al unei ordini sociale mai umane şi mai fraterne.

Partea a treia, "Prezenţa socială a Bisericii", este un îndemn la angajare socială. Chiar dacă Biserica nu are de propus un model tehnic de societate, asta n-o împiedică să formuleze o propunere socială şi să vrea ca toţi creştinii şi oamenii de bunăvoinţă s-o ia în considerare şi s-o pună în practică prin programe îndrăzneţe. De aceea, le revine şi credincioşilor laici datoria să realizeze trecerea de la propunere la acţiune prin asumarea responsabilităţilor sociale, deoarece laicii transformă în faptă învăţătura socială a Bisericii, participând la misiunea pământească a acesteia.

Partea a patra, "Dezbateri de actualitate", prezintă probleme cu care se confruntă astăzi Biserica, fiind analizate globalizarea, riscul unui război, biotehnologiile, pedeapsa cu moartea, relaţiile interreligioase, precum şi punerea în practică a deciziilor Conciliului al II-lea din Vatican în zilele noastre.

În textul de faţă se poate vedea, apoi, importanţa valorilor morale, fondate pe legea naturală scrisă în conştiinţa fiecărei fiinţe umane; de aceea, fiecare conştiinţă umană este obligată să cunoască şi să respecte această lege. Omenirea de astăzi cere mai multă dreptate în faţa fenomenului globalizării; ea percepe preocuparea vie pentru ecologie şi pentru gestionarea corectă a problemelor publice; acordă atenţie necesităţii de a salva conştiinţa naţională, fără a pierde totuşi din vedere calea dreptăţii şi conştiinţa unităţii familiei umane. Lumea muncii, modificată profund de cuceririle tehnologice moderne, cunoaşte nivele extraordinare de calitate, însă trebuie să înregistreze şi forme inedite de instabilitate, exploatare şi chiar de sclavie, în cadrul aceloraşi societăţi aşa-zise prospere. În diferite zone ale planetei continuă să crească nivelul bunăstării, dar creşte ameninţător numărul noilor săraci şi se extinde, în regiuni diverse, diferenţa dintre ţările mai puţin dezvoltate şi ţările bogate. Piaţa liberă - proces economic cu aspecte pozitive - îşi arată totuşi limitele sale. Pe de altă parte, iubirea preferenţială faţă de cei săraci reprezintă o alegere fundamentală a Bisericii, care o propune tuturor oamenilor de bunăvoinţă.

Cartea este scrisă într-o manieră simplificată, adresându-se mai mult celor care doresc să fie iniţiaţi decât celor care deja sunt introduşi în tematică. De asemenea, constituie şi un adevărat material ajutător pentru angajarea socială şi politică. Bogăţia documentară a acestui volum ne introduce în lumea contemporană, aşa cum este ea, dar "citită" cu ochii Bisericii, ochi care se apleacă cu iubire asupra nevoilor şi speranţelor fiecărui om.

Andrei Dumitrescu & Cosmin Cimpoeşu

*

Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţii "Philosophia perennis". Gândirea tomistă în spaţiul românesc, scrisă de Iosif Tamaş. Cartea apare în colecţia "Disertaţii doctorale", în formatul 17x24, are 212 pagini şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 20 lei.

"Întârzierea şi neajunsurile cu care gândirea sfântului Toma a fost întâmpinată în ţara noastră ţin de specificul religios şi cultural al poporului nostru". Cu aceste cuvinte îşi începe cartea, care reprezintă totodată şi teza sa de doctorat, domnul Iosif Tamaş, cercetător la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.

Cartea are o structură tripartită. În prima parte, "Philosophia Perennis la începuturi de drum", autorul face o prezentare a filozofiei creştine antice. Astfel, în capitolul întâi, vorbeşte despre primul contact dintre învăţătura creştină şi filozofie, prin prezenţa sfântului Paul la Atena şi încercarea sa de a le demonstra grecilor punctele comune dintre acestea. În capitolul al doilea, descrie gnoza şi pericolele pe care le reprezenta aceasta pentru creştinism. În următoarele capitole, din dorinţa de a surprinde cât mai bine ambientul filozofic, istoric şi religios al antichităţii creştine, autorul face referire la lucrările unor părinţi şi scriitori ai Bisericii. În capitolul al treilea, demonstrează rolul sfântului Irineu în combaterea ereziilor gnostice, prin principala sa operă, "Adversus haereses", despre care autorul spune că a fost scrisă nu atât pentru a combate ereziile, cât mai ales pentru a-i ajuta pe eretici să-l găsească pe Cristos al credinţei. Tot în acelaşi capitol, găsim informaţii despre Tertulian şi operele sale, în care sfântul Ieronim vedea cuprinsă "întreaga înţelepciune a lumii". Cu toate că Tertulian critică implicarea filozofiei în teologie, mai ales prin celebra sa replică: "Ce are de-a face Ierusalimul cu Atena?", autorul găseşte în operele acestuia o filozofie. În capitolul al patrulea, îl prezintă pe sfântul Iustin ca fiind cel mai important filozof creştin al secolului al II-lea. În capitolul al cincilea, îl recunoaşte pe Clement de Alexandria ca fiind primul care realizează sinteza dintre idealul grecesc al înţeleptului şi idealul creştin al sfinţeniei, primul care împacă raţionalitatea şi credinţa. În capitolul al şaselea, autorul ni-l prezintă pe Origene, unul dintre geniile cele mai mari ale Bisericii. Capitolul al şaptelea vorbeşte despre părinţii capadocieni, dintre care cel mai mare şi mai original este Grigore de Nyssa. Pe lângă aceştia, este amintit Dionisiu Areopagitul şi "Corpus Aeropagiticum", care au influenţat profund filozofia şi teologia creştină până în ziua de azi.

În partea a doua, "Lumini şi umbre ale raportului dintre raţiune şi credinţă", autorul face un parcurs istoric al legăturii dintre credinţă şi raţiune. În capitolul al optulea ne este prezentat sfântul Augustin, care reprezintă o autoritate pentru speculaţiile teologico-filozofice, prin opera şi învăţătura sa. Sintagma sa celebră "Credo ut intelligam", este un pas important în afirmarea fundamentului raţional al credinţei. Capitolul al nouălea este un rezumat al argumentelor principale a existenţei unei unităţi formate din credinţă şi raţiune. Capitolul al zecelea şi al unsprezecelea ni-i propun pe cei mai mari reprezentanţi ai scolasticii, pe sfântul Anselm de Canterbury, respectiv pe sfântul Toma de Aquino. În capitolul al doisprezecelea, autorul analizează separarea dintre credinţă şi raţiune.

În partea a treia, "Gândirea tomistă în România", autorul ne descrie aspectele şi etapele istorice ale pătrunderii tomismului în România. Pentru a întări ideea prezenţei tomismului în România, sunt amintite şi prezentate două personalităţi, Ioan Miclea şi Anton Durcovici.

Cartea este un exemplu de interpretare şi apreciere a enciclicei papei Ioan Paul al II-lea, "Fides et Ratio", în primele două părţi urmărindu-se firul explicativ al acesteia. Titlul sugestiv, "Philosophia Perennis", care prin excelenţă este filozofia creştină, dar şi insistenţa autorului asupra raportului dintre raţiune şi credinţă, îl încadrează pe domnul Iosif Tamaş printre promotorii şi susţinătorii doctrinei filozofice creştine, reprezentată mai ales de gândirea tomistă.

Cosmin Cimpoeşu

*

Introducere în Doctrina socială a Bisericii,
Bartolomeo Sorge, Ed. Sapientia", 2010, ISBN 978-973-8980-89-1, 17x24 cm, 310 p., 25 lei

"Philosophia perennis". Gândirea tomistă în spaţiul românesc,
Iosif Tamaş, Ed. Sapientia", 2010, ISBN 978-973-8980-71-6, 17x24 cm, 212 p., 20 lei

* * *

Aceste materiale, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

  • prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
  • prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
  • prin e-mail: [email protected]
  • prin Internet: www.ercis.ro/libraria

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro