Editura "Presa Bună": A apărut Dilexit nos, a patra enciclică a Papei Francisc
A patra enciclică a Papei Francisc, Dilexit nos, despre iubirea umană şi divină a Inimii lui Isus Cristos, semnată la Roma, în data de 24 octombrie 2024, a văzut lumina tiparului la Editura "Presa Bună", în traducerea realizată de pr. Mihai Pătraşcu.
În anul începerii pontificatului său, 2013, Papa Francisc a oferit Bisericii enciclica Lumen fidei, ("Lumina credinţei"). Doi ani mai târziu, a apărut enciclica Laudato sì ("Lăudat să fii"). În Fratelli tutti, a treia enciclică, pontiful a vorbit despre fraternitate şi prietenie socială în contextul pandemiei din anul 2020.
Această a patra enciclică este considerată de unii testamentul spiritual al Papei Francisc. Pe parcursul a 220 de numere, Sfântul Părinte vrea să îndrepte ochii fiecărui credincios spre locul central al iubirii divino-umane nemăsurate a lui Dumnezeu faţă de oameni: Inima lui Isus. Titlul Dilexit nos se inspiră dintr-un verset pe care îl găsim în Scrisoarea Sfântului Paul către Romani: "Dar în toate acestea suntem mai mult decât învingători prin cel care ne-a iubit" (Rom 8,37), cuvintele "ne-a iubit" dând astfel titlul latin al acestui document papal.
Dilexit nos este alcătuit din cinci mari capitole, a căror lectură este bine să fie făcută în ordinea prezentată de enciclică. De ce acest lucru? Fiind e nevoie să te convingi mai întâi de importanţa indispensabilă a inimii în viaţa oricărui om, a lumii, ca să realizezi că Dumnezeu a ales să iubească fiecare om şi deci şi pe tine cu o inimă umană, exact aceea care a pulsat în pieptul Isus Cristos.
Papa semnalează o criză, o stare de anti-inimă a societăţii actuale, marcată de autoreferenţialitate şi narcisism. Omul are nevoi şi întrebări la care inteligenţa singură (chiar şi cea artificială!) nu are niciun răspuns. De aceea, acest prim capitol este intitulat "Importanţa inimii."
Al doilea capitol se numeşte "Gesturi şi cuvinte de iubire" şi se referă la felul concret, palpabil, vizibil de a iubi pe care l-a arătat Isus în evanghelii. Departe de a ne iubi în abstract, Isus a săvârşit gesturi simple, a atins cu mâna, a ridicat, a binecuvântat, a privit fix îndrăgind. Tot el a folosit cuvinte care exprimă afecţiune, compasiune, duioşie faţă de mulţimi de oameni sau persoane singulare, bolnavi sau suferinzi.
"Aceasta este inima care a iubit atât de mult" - este al treilea capitol din acest amplu document, unde atenţia papei se focusează pe Inima lui Isus Cristos, pe reprezentarea iconică a acesteia şi venerarea ei. La numărul 60, cititorul ajunge în faţa unui gând sublim, în stare să-l răscolească, punându-l în faţa unui adevăr copleşitor: "Fiul veşnic al lui Dumnezeu, care mă transcende fără limite, a voit să mă iubească cu o inimă umană". Aşadar, nu un oarecare e cel care are sentimente profunde, afecţiune sinceră, compasiune nemăsurată faţă de mine, de toţi, prin intermediul inimii sale, ci chiar Fiul lui Dumnezeu. El oferă o triplă iubire: iubire divină, iubire umană şi iubire sensibilă, proprie inimii, cu tot ansamblul de trăiri afective.
Al patrulea capitol este redat în cuvinte, la prima vedere, capabile să trezească oarece perplexitate: "Iubirea care dă de băut". Papa lămureşte sensul acestei exprimări, vorbind despre Inima lui Isus ca despre inima unui străpuns. Mai exact, despre inima străpunsă a lui Isus. Din ea a curs sânge şi apă. Ele sunt băutura spirituală pe care o sorb sufletele însetate de iubire. Sângele şi apă sunt cele care au dat naştere Bisericii, despre care Sfântul Augustin a spus că s-a născut din coasta lui Isus. Din această inimă s-au hrănit sfinţii, iar papa dă exemplul mai multor sfinţi: Margareta Maria Alacoque, Francisc de Sales, Tereza a Pruncului Isus etc., toţi deveniţi confidenţii Preasfintei Inimi.
Al cincilea capitol vorbeşte despre "Iubire prin iubire". Ce înseamnă aceasta? Nimic altceva decât adevărul că Isus vrea să se transmită cu tot tezaurul inimii sale tuturor oamenilor prin... oameni. Iubirea primită de la el nu poate fi reţinută, ci este oferită celorlalţi prin acte de reparaţie, iertare, căinţă, atitudini de reconciliere etc., pe care credincioşii le fac în numele său. Ea este difuzivă prin toţi cei care au descoperit-o şi o împărtăşesc. Adevărul mărturisit Sfintei Margareta Maria Alacoque de Isus într-o viziune este cutremurător: el îşi exprima durerea că iubirea sa faţă de oameni "nu primea în schimb decât nerecunoştinţă şi indiferenţă", "răceli şi repulsii" (nr. 165). La iubirea Preasfintei Inimi se răspunde cu iubire, iar iubirea ei este comunicată celorlalţi.
Dacă e adevărat că "în Inima străpunsă a lui Cristos se concentrează, scrise în carne, toate expresiile de iubire din Scripturi" (nr. 101), înseamnă că nu trebuie să căutăm multe motive ca să începem să citim această enciclică, mulţumindu-i Papei Francisc pentru acest dar spiritual, Dilexit nos.
Pr. Cristian Diac
* * *
Dilexit nos
Papa Francisc, Ed. "Presa Bună", ISBN 978-630-6574-16-2, 14x20 cm, 136 p., 15 lei
* * *
Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurată prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):
Din Librăria "Presa Bună":
- prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
- prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
- prin e-mail: [email protected]
- prin Internet: www.ercis.ro/libraria
* * *
Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro
