Omagiul adus lui Benedict al XVI-lea de reprezentanţii creştini şi ai celorlalte religii
De la Dumnezeu forţa şi umilinţa
de Giovanni Zavatta
Studiosul "pasionat", profesorul universitar "fin", teologul "mare, eminent", cardinalul şi apoi pontiful protagonist al dialogului ecumenic şi interreligios, cu Cristos "la rădăcina gândirii sale şi la baza rugăciunii sale", forţa spirituală, dar şi fragilitatea umană, umilinţa în recunoaşterea ei, curajul şi coerenţa în înfruntarea ei: de la reprezentanţii diferitelor confesiuni şi organizaţii creştine la comunităţile ebraică, musulmană, budistă, toţi subliniază statura intelectuală şi morală a lui Benedict al XVI-lea, extraordinara mărturie de credinţă care a caracterizat toată viaţa sa.
Patriarhul ecumenic Bartolomeu aminteşte cu "respect, iubire şi recunoştinţă" pe Papa Ratzinger, călătoria sa apostolică în Turcia şi semnarea declaraţiei comune la Fanar, la 30 noiembrie 2006, expresie a "bucuriei noastre de a ne simţi fraţi şi de a reînnoi angajarea noastră în vederea comuniunii depline". Ca profesor universitar a avut şi studenţi ortodocşi ca viitorul arhiepiscop de Australia, Stylianos, şi pe primul mitropolit de Elveţia, Damaskinos: a fost şi graţie lor că Ratzinger "a aprofundat cunoaşterea ortodoxiei". Delegaţia Patriarhiei de Constantinopol la funeralii va fi compusă din mitropolitul de Calcedon, Emmanuel, şi din mitropolitul de Italia, Polykarpos, în timp ce Bartolomeu, sâmbătă, 7 ianuarie, va participa la Istanbul la o funcţiune liturgică ca amintire, împreună cu vicarul apostolic, monseniorul Massimiliano Palinuro. Şi patriarhul de Moscova, Chiril, într-un mesaj adresat Papei Francisc, exprimă condoleanţele sale şi scoate în evidenţă cum "autoritatea absolută a lui Benedict al XVI-lea ca eminent teolog i-a permis să dea o contribuţie semnificativă dezvoltării cooperării inter-creştine, mărturisirii lui Cristos în faţa unei lumi secularizate şi apărării valorilor morale tradiţionale. [...] Am avut oportunitatea de a mărturisi iubirea sa profundă faţă de creştinismul oriental şi, îndeosebi, respectul sincer faţă de tradiţia ortodoxiei ruse". În timpul pontificatului său, subliniază Chiril, "raporturile dintre Biserica ortodoxă rusă şi Biserica catolică romană s-au dezvoltat în mod însemnat în spiritul de colaborare fraternă şi în dorinţa de interacţiune pe calea depăşirii moştenirii uneori dureroase a trecutului".
În numele Consiliului Ecumenic al Bisericilor au vorbit fostul secretar general ad interim, reverendul Ioan Sauca, şi moderatorul comitetului central, episcopul Heinrich Bedford-Strohm: "A fost primul pontif care a făcut parte", înainte de a fi ales, "dintr-un organism al Consiliului Ecumenic al Bisericilor ca membru catolic al Comisiei Credinţă şi Constituţie", afirmă Seuca, amintind Documentul de la Ravenna din 2007, curajul demonstrat în scrierile sale şi în declaraţiile sale, afirmaţia de "ireversibilitate" a implicării Bisericii Catolice în ecumenism, "în special în a răspunde la provocările angajante ale Bisericii în lume". Bedford-Strohm, la rândul său, citează cuvintele rostite de Benedict al XVI-lea în ziua împlinirii vârstei de 85 de ani, la 16 aprilie 2012, în Capela Paolina din Vatican, în faţa unei delegaţii bavareze: "Mă aflu în faţa ultimei etape din viaţa mea, şi nu ştiu ce mă aşteaptă", a spus el, destăinuind totuşi "că lumina lui Dumnezeu există, că el a înviat, că lumina sa este mai puternică decât orice întuneric, că bunătatea lui Dumnezeu este mai puternică decât orice rău din această lume".
Arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby, primat al Comuniunii anglicane, aminteşte "multele schimbări profunde trăite" de Joseph Ratzinger "în timpul existenţei sale lungi şi al activităţii sale de slujire", de la regimul nazist la Al Doilea Război Mondial, de la Conciliul al II-lea din Vatican la căderea Zidului din Berlin, la reunificarea patriei sale. "A fost unul din cei mai mari teologi ai epocii sale - afirmă Welby - angajat în credinţa Bisericii, hotărât în apărarea ei. [...] În 2013 a făcut un pas curajos şi umil să-şi dea demisia de la pontificat. Făcând această alegere în mod liber a recunoscut fragilitatea umană care ne loveşte pe toţi". Raporturile dintre Ratzinger şi fratele Roger sunt în schimb în centrul mesajului priorului de la Taizé, fratele Alois: "Se cunoşteau de la Conciliul al II-lea din Vatican unde unul era expert şi celălalt era observator. Eu însumi îmi amintesc că am fost cu frère Roger la casa lui în timpul unei întâlniri de tineri la München din Bavaria. Ne-a primit cu căldură. Şi când frère Roger mergea la Roma se ducea adesea la cardinalul Ratzinger pentru a avea cu el un schimb aprofundat". Benedict al XVI-lea avea o mare stimă faţă de fratele Roger: "Mărturia sa a unui ecumenism de sfinţenie să ne inspire în drumul nostru spre unitate", a subliniat el după moartea sa.
Pentru Uniunea comunităţilor ebraice italiene Benedict al XVI-lea a fost "o mare figură de lider spiritual, capabil să lase un semn profund cu opera sa, pe care îl amintim şi prin întâlnirea cu ebraismul roman şi italian al cărei protagonist a fost trecând pragul Templului Major al capitalei în ianuarie 2010". Au fost fundamentale, "pentru a întări angajarea comună în dialog şi în lupta împotriva oricărei deformări sau prejudecăţi, şi vizita la Zidul Plângerii la Ierusalim, în anul jubileului, şi apoi etapa la Auschwitz-Birkenau". Un papă care "a arătat curaj şi coerenţă în alegerile sale", care "a făcut istoria şi a semănat bazele pentru un viitor mai bun, nu numai pentru Biserică", scrie UCEI.
Din lumea musulmană Uniunea comunităţilor islamice din Italia aminteşte studiosul, teologul, "promotorul atent al dialogului interreligios. [...] Îl amintim, în 2006, alături de marele muftiu din Istanbul rugându-se în Moscheea Albastră şi în 2009 în faţa moscheii Aqsa la Ierusalim". Comunitatea religioasă mondială "pierde un om de mare cultură şi umilinţă", comentează preşedintele UCOII, Yassine Lafram. Tot în Italia apropiere şi rugăciune "pentru toţi fraţii şi surorile din Biserica Catolică" au fost exprimate de musulmanii din COREIS (Comunitate religioasă islamică); relevanţa sa teologică "a dat ocazia pentru o dezbatere intelectuală între creştini şi lumea islamică". Şi Uniunea budistă italiană se uneşte la durerea pentru moartea lui Benedict al XVI-lea, "om de profundă gândire şi cercetare teologică, atent la dialogul interreligios. Statura de fin studios însoţea blândeţe sa", conclude un comunicat.
(După L'Osservatore Romano, 2 ianuarie 2023)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
