În cadrul audienţei generale de miercuri, 17 octombrie, desfăşurată în Piaţa "Sfântul Petru", Benedict al XVI-lea a anunţat că la 24 noiembrie, în ajunul solemnităţii Domnului Nostru Isus Cristos, Regele Universului, va ţine un Consistoriu în care, derogând cu o unitate limita numerică stabilită de papa Paul al VI-lea, confirmată de veneratul său predecesor Ioan Paul al II-lea în constituţia apostolică Universi dominici gregis (cf. nr.33) va numi 18 cardinali.
Iată numele lor:
Mons. Leonardo Sandri, prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale;
Mons. John Patrick Foley, pro-mare maestru al Ordinului Ecvestru al Sfântului Mormânt de la Ierusalim;
Mons. Giovanni Lajolo, preşedintele Comisiei Pontificale şi al Guvernatoratului Statului Cetăţii Vaticanului;
Mons. Paul Joseph Cordes, preşedintele Consiliului Pontifical "Cor Unum";
Mons. Angelo Comastri, arhiparohul bazilicii Vaticane, vicarul general pentru S.C.V şi preşedintele Fabricii "Sfântul Petru";
Mons. Stanislaw Rylko, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Laici;
Mons. Raffaele Farina, arhivivarul şi bibliotecarul Sfintei Romane Biserici.
Mons. Augustěn Garcěa-Gasco Vicente, arhiepiscop de Valencia (Spania);
Mons. Seŕn Baptist Brady, arhiepiscop de Armagh (Irlanda).
Mons. Lluěs Martěnez Sistach, arhiepiscop de Barcelona (Spania);
Mons.André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris (Franţa);
Mons. Angelo Bagnasco, arhiepiscop de Genova (Italia):
Mons. Théodore-Adrien Sarr, arhiepiscop de Dakar (Senegal);
Mons. Oswald Gracias, arhiepiscop de Bombay (India);
Mons. Francisco Robles Ortega, arhiepiscop de Monterrey (Mexic);
Mons. Daniel N. DiNardo, arhiepiscop de Galveston-Houston (Statele Unite ale Americii);
Mons. Odilio Pedro Scherer, arhiepiscop de Săo Paulo (Brazilia);
Mons. John Njue, arhiepiscop de Nairobi (Kenya).
Papa a spus apoi că doreşte să înalţe la demnitatea de cardinal trei venerabili prelaţi şi doi merituoşi ecleziastici, care s-au remarcat prin angajarea lor deosebită în slujirea Bisericii:
Beatitudinea Sa Emmanuel III Delly, patriarh de Babilonia a Caldeilor;
Mons. Giovanni Coppa, nunţiu apostolic;
Mons. Estanislao Esteban Karlic, arhiepiscop emerit de Paranŕ (Argentina);
Pr. Urbano Navarrete, S.J., fost rector al Universităţii Pontificale Gregoriene;
Pr. Umberto Betti, O.F.M., fost rector al Universităţii Pontificale Laterane.
Benedict al XVI-lea a adăugat apoi că între aceştia din urmă dorise să înalţe la demnitatea de cardinal şi pe vârstnicul episcop Ignacy Jeż, emerit de Koszalin-Kołobrzeg, în Polonia, merituosul prelat care, cu o zi înainte, pe 16 octombrie, a trecut la cele veşnice. Pentru el se îndreaptă rugăciunea noastră la Domnul.
"Noii cardinali provin din diferite părţi ale lumii. În grupul lor se oglindeşte universalitatea Bisericii cu feluritele sale slujiri: alături de prelaţi merituoşi prin serviciul adus Sfântului Scaun se află păstori care îşi consumă energiile în contact direct cu credincioşii.
Ar fi şi alte persoane, deosebit de dragi mie, care pentru dăruirea lor în slujirea Bisericii ar merita pe bună dreptate să figureze în rândul cardinalilor. Sper să am în viitor oportunitatea de a mărturisi şi în acest mod, lor şi respectivelor ţări de care aparţin, stima şi afecţiunea mea.
Îi încredinţăm pe noii aleşi ocrotirii preasfintei Maria, rugând-o să-i asiste în respectivele îndatoriri pentru ca să poată mărturisi cu curaj în orice împrejurare iubirea lor faţă de Cristos şi faţă de Biserică".
Radio Vatican (17 octombrie 2007)
* * *
Note asupra Consistoriului şi Colegiului Cardinalilor
Consistoriul (din limba latină consistorium, în italiană concistoro) este o adunare de consiliu a cardinalilor, convocată şi prezidată de papa, episcopul Romei.
Ca reuniune formală a Colegiului cardinalilor - numit în trecut Sacrul Colegiu - al Bisericii Catolice Romane, consistoriile se ţin în Cetatea Vaticanului şi sunt convocate de papa.
Consistoriile sunt obişnuite şi extraordinare: primele sunt alcătuite doar de cardinali rezidenţi la Roma, în timp ce pentru celelalte există obligaţia de participare pentru toţi cardinalii.
Consistoriul este şi ocazia în care sunt creaţi solemn noii cardinali. Codul de drept canonic prevede ca acest lucru să aibă loc în prezenţa colegiului. Numirile noilor cardinali sunt în general anunţate anticipat, dar numai prin publicarea formală a decretului papal în timpul consistoriului ridicarea la rangul de cardinal devine efectivă.
Acest lucru este valabil şi pentru acei cardinali al căror nume nu este dezvăluit de papa din motive deosebite (de obicei, cu caracter politic), numiţi cardinali in pectore, adică în inimă.
Noilor cardinali le sunt consemnate inelul, "ţuchetul" care este o tichie asemănătoare cu chipa - kepah - purtată de evrei, şi bereta.
Inelul de cardinal este "semn al demnităţii, al solicitudinii pastorale şi al comuniunii mai trainice cu sediul lui Petru".
Ţuchetul şi bereta sunt, ca de altfel şi sutana, de culoarea purpurei, culoarea distinctivă a cardinalilor (motiv pentru care sunt numiţi şi "purpuraţi"). Această nuanţă de roşu, aminteşte titularilor "că trebuie să fie gata să se comporte cu tărie până la vărsarea sângelui, pentru creşterea credinţei creştine, pentru pacea şi liniştea poporului lui Dumnezeu şi pentru libertatea şi răspândirea Sfintei Romane Biserici".
În consistoriu, noului cardinal îi este atribuită şi biserica sa titulară din dieceza Romei.
Când componenţii Colegiului Cardinalilor sunt reuniţi pentru alegerea unui nou papă, adunarea ia numele de conclav şi este disciplinată de norme speciale.
Radio Vatican (18 octombrie 2007)
* * *
Interviu cu arhiepiscopul Francesco Monterisi
Cei 23 de noi cardinali reflectă "universalitatea Bisericii, cu multiplicitatea ministerelor sale". Cu aceste cuvinte a însoţit Benedict al XVI-lea anunţul de miercuri, 17 octombrie, privind următorul consistoriu, ce va avea loc pe 24 noiembrie, şi în cadrul căruia vor fi creaţi 23 de cardinali, din care 18 electori. Viitorii cardinali sunt expresie, imagine a Bisericii din toate continentele.
Despre îndatoririle cardinalilor în viaţa Bisericii, aflăm de la arhiepiscopul Francesco Monterisi, secretarul Congregaţiei pentru Episcopi şi secretar al Colegiului cardinalilor, intervievat de redacţia noastră centrală:
"Îndatoririle principale ale cardinalilor sunt două: prima se referă la colaborarea oferită Sfântului Părinte în legătură cu chestiuni ce privesc Biserica Universală. Cardinalii sunt consultaţi de către papă, fie individual, fie reuniţi în grupuri, când au loc aşa-numitele consistorii. Sfântul Părinte poate adresa cardinalilor întrebări, aşa încât să poată cunoaşte viziunea acestora legată de binele Bisericii. Unii cardinali sunt colaboratori apropiaţi ai papei; de altfel, şapte dintre cardinalii ce urmează să fie creaţi sunt reprezentanţi ai Curiei Romane. În calitate de responsabili de dicasterii, aceştia colaborează zilnic cu Sfântul Părinte.
A doua responsabilitate se referă la alegerea Sfântului Părinte: cei 120 de cardinali, cu vârste de până la 80 de ani, îl aleg pe papă, atunci când scaunul este vacant".
Cum ia naştere figura cardinalului?
"Cardinalii reflectă o vechea tradiţie a Bisericii Romane, care încredinţa prezbiterilor şi diaconilor din Roma, împreună cu şase episcopi ai diecezelor vecine, îndatorirea alegerii papei. Puţin după anul 1000, prezbiterii şi diaconii din Roma - împreună cu episcopii diecezelor învecinate - primesc titlul de cardinali. În jurul anului 1050, este constituit primul colegiu al cardinalilor, din care vor face parte - două secole mai târziu - şi episcopi din alte dieceze, nu doar din Dieceza de Roma. La început, aceştia erau doar din diecezele Italiei, apoi din cele ale Europei; în prezent, avem cardinali din toată lumea.
Figura cardinalului este legată şi de culoarea roşie a veşmintelor sale. Care este semnificaţia acestei culori?
"Cardinalii au datoria de a colabora cu papa şi de a da mărturie de eforturile făcute de întreaga Biserică - împreună cu Sfântul Părinte - pentru credinţă şi iubire în lume. În acest sens, cardinalii se obligă să slujească chiar până la jertfa de sine pentru realizarea acestor ţeluri ce privesc binele Bisericii universale şi a întregii umanităţi".
Cardinalii sunt colaboratori apropiaţi ai papei, dar sunt chemaţi - în acelaşi timp - să fie părtaşi la bucuriile şi la suferinţele umanităţii...
"Aceasta este semnificaţia universalităţii Colegiului Cardinalilor. În esenţă, prin intermediul cardinalilor, ajung mai repede la papa solicitările persoanelor care, în diferite părţi ale lumii, au probleme şi dificultăţi, legate în special de răspândirea credinţei şi de extinderea carităţii".
Radio Vatican (19 octombrie 2007)
