Un consistoriu la sfârşit de vară care priveşte la lume
de Andrea Tornielli
Cu un anunţ neaşteptat şi cu o anticipare de aproape trei luni faţă de dată, Papa Francisc a convocat pentru 27 august 2022 un consistoriu pentru crearea a 21 de noi cardinali, dintre care 16 mai puţin de optzeci de ani, aşadar, electori într-un eventual conclav, plus cinci care deja au ajuns la acea vârstă sau vor ajunge înainte de a primi beretul roşu.
Sfârşitul lunii august nu este dată tradiţională pentru consistorii (care de obicei s-au ţinut în februarie, în iunie sau în noiembrie), dar lista noilor cardinali a fost precedată de o întâlnire care îi va reuni în jurul papei pe toţi cardinalii din lume şi va fi dedicată noii constituţii apostolice despre Curia Romană, Praedicate Evangelium, promulgată la 19 martie, care va fi în vigoare de duminică 5 iunie, sărbătoarea Rusaliilor. Consistoriul pentru noii cardinali de sâmbătă, 27 august, va preceda întâlnirea, prevăzută pentru luni, 29, şi marţi, 30 august.
O privire la listă confirmă linia urmată de Papa Francisc în timpul întregului său pontificat: mulţi dintre cele 16 nume ale noilor cardinali electori - dincolo de primii trei curiali, destul de previzibili, adică prefecţii dicasterelor Cultului Divin şi al Clerului, împreună cu preşedintele Guvernatoratului - reprezintă o surpriză. Încă o dată papa alege să asocieze la Colegiul Cardinalilor episcopi din toate părţile lumii, preferând periferiile şi fără a ţine cont de acele sedii care odinioară erau considerate în mod tradiţional "de cardinal".
Cei trei noi cardinali din Curie provin din Europa (Arthur Roche, englez; Fernando Vergez, spaniol) şi din Asia (Lazzaro You, Coreea).
Doi noi cardinali electori conduc dieceze în Europa (arhiepiscopul de Marseille şi episcopul de Como); cinci angajaţi în frontierele Asiei (unul dintre aceştia, italianul Giorgio Marengo, prefect apostolic în Mongolia, cu cei 48 de ani ai săi, va deveni cel mai tânăr din Colegiu). Doi sunt episcopi în Africa şi patru în Americi (unul în Statele Unite, trei în America Latină, cu două dieceze din Brazilia al cărui titular obţine beretul). Sunt semnificative titlurile de cardinal acordate arhiepiscopului de Marseille, născut în Alger, şi episcopului de Como, care devine unicul cardinal aflat la conducerea unei dieceze între nord-vestul şi nord-estul italian.
Şi de data aceasta, Papa Francisc a asociat la Colegiu cinci prelaţi, dintre care doi care nu sunt episcopi, care deja au depăşit sau urmează să depăşească pragul de vârstă care exclude de la electoratul activ în caz de conclav. În această mini-listă, majoritatea este italiană (trei din cinci), cu o recunoaştere, între alţii, faţă de părintele iezuit Gianfranco Ghirlanda, fost rector al Universităţii Pontificale Gregoriana, apreciat canonist şi colaborator al Sfântului Scaun.
Colegiul de cardinali alegători se lărgeşte, aşadar, ca număr faţă de maximul de 120 fixat de Paul al VI-lea, aşa cum s-a întâmplat deja de mai multe ori. Actualmente Colegiul este compus din 208 cardinali, dintre care 117 electori şi 91 non-electori. La 27 august, va urca la 229 de cardinali, dintre care 132 sunt electori. Privind la ultimele trei pontificate, Colegiul va fi constituit din 52 de cardinali creaţi de Ioan Paul al II-lea (dintre care 11 electori); 64 creaţi de Benedict al XVI-lea (dintre care 38 electori) şi 113 creaţi de Francisc (dintre care 83 electori).
Din punct de vedere geografic, cardinalii sunt distribuiţi în acest mod: Europa, 107 cardinali, dintre care 54 electori; Americi, 60 de cardinali, dintre care 38 electori; Asia, 30 de cardinali, dintre care 20 electori; Africa, 27 de cardinali, dintre care 17 electori; Oceania, 5 cardinali, dintre care 3 electori.
(După Vatican News, 29 mai 2022)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
