de Alessandro Gisotti
A înfrunta nevoile umanitare apărute la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi a da asistenţă victimelor conflictului. Când Pius al XII-lea a instituit-o, la 12 decembrie 1951, acestea erau obiectivele principale ale Caritas Internationalis. O Confederaţie de Caritas naţionale - trecute de la 13 câte erau la început la 162 astăzi - care, în cursul acestor 70 de ani, a lărgit tot mai mult raza sa de acţiune şi a înmulţit sectoarele de intervenţie. În centru, astăzi ca şi la începuturi, mărturia concretă a carităţii pentru ca persoanele - înainte de toate cele mai vulnerabile - să poată experimenta iubirea milostivă a lui Dumnezeu. Astăzi Caritas Internationalis a făcut cunoscut programul de evenimente şi iniţiative care vor marca această a 70-a aniversare de la naştere. O ocazie pentru a vorbi cu secretarul său general Aloysius John despre provocările care o aşteaptă pe Caritas în viitor pornind de la criza umanitară globală activată de pandemie.
La puţini ani după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial se năştea Caritas Internationalis. La 70 de la întemeiere care sunt valorile care susţin astăzi ca şi atunci Confederaţia voastră?
Caritas Internationalis s-a născut ca "mâna grijulie şi iubitoare" a Bisericii pentru a sluji şi a promova persoana umană şi îndeosebi săracii, marginalizaţii şi cei mai vulnerabili din societate. În timpul acestor 70 de ani, Confederaţia noastră a fost condusă de valori fundamentale precum tutelarea demnităţii umane, a drepturilor fundamentale şi a dreptăţii sociale. Aceste valori au rămas mereu la baza operei noastre care a şi evoluat de-a lungul anilor urmărind semnele timpurilor şi căutând o dezvoltare constantă pentru a-l sluji cât mai bine pe aproapele aflat în nevoie. În inima misiunii noastre este, şi va fi mereu, întâlnirea cu săracii, aşa cum ne-a amintit şi Papa Francisc în 2019 cu ocazia ultimei noastre Adunări Generale. "Nu se poate trăi caritatea fără a avea raporturi interpersonale cu săracii - ne-a spus el -. Pentru că trăind cu săracii învăţăm să practicăm caritatea cu spiritul de sărăcie, învăţăm că este împărtăşire caritatea".
În aceşti 70 de ani, Caritas Internationalis a fost prezentă în toate marile urgenţe umanitare. Care este astăzi, după părerea dumneavoastră, provocarea cea mai mare pe care trebuie s-o înfruntaţi într-o lume marcată de transformări rapide şi profunde?
Munca umanitară s-a schimbat în mod semnificativ faţă de 1951 şi astăzi avem în faţa noastră crize complexe şi de lungă durată, atât naturale cât şi provocate de om. Diviziuni politice, războaie, conflicte religioase se amestecă împreună cu efectele schimbării climatice cu o respectivă creştere dramatică a numărului de refugiaţi şi evacuaţi interni. În afară de asta trebuie să înfruntăm grave inegalităţi şi apariţia de noi forme de sărăcie şi vulnerabilitate. În timp ce continuăm să slujim şi să însoţim pe cei care sunt loviţi de aceste suferinţe, înfruntăm provocarea de a promova în cadrul societăţii noastre moderne un sentiment de solidaritate faţă de ei. Pe de altă parte, provocarea cea mai urgentă, în faţa suferinţei umane imense, constă în mobilizarea resurselor necesare pentru a duce înainte misiunea noastră.
COVID-19 a pus la grea încercare şi activităţile caritative şi umanitare. Caritas Internationalis cum a înfruntat criza şi cum se pregăteşte pentru perioada de după pandemie?
Confederaţia noastră a trebuit să înfrunte o criză fără precedent pe care au văzut-o toate Caritas-urile din lume angajate în răspunsul la pandemie. Un semn concret de sprijin şi speranţă a venit din partea Sfântului Părinte, care a voit să insereze Caritas Internationalis în Comisia Vaticană COVID-19. Prin voinţa papei, şi în colaborare cu Dicasterul pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, am instituit un fond care a permis susţinerea a 40 de proiecte Caritas. Acest gest de solidaritate a motivat alţi actori locali să se alăture Caritas-urilor pentru a oferi sprijin. De exemplu, în Bangladesh unii musulmani proprietari de restaurante au susţinut Caritas-ul local donând hrană pentru refugiaţi. Răspunsul imediat la urgenţă a fost însoţit imediat de reflecţia asupra zilei de mâine. Îndemnaţi de invitaţia Papei Francisc de "a gândi la noul viitor" al post-pandemiei, am creat un think tank şi reflectăm asupra modului în care lucrarea Caritas-ului va fi influenţată de noua realitate.
Biserica s-a angajat global în procesul sinodal voit şi demarat de Papa Francisc. Care este contribuţia pe care o realitate eclezială mondială precum Caritas Internationalis o poate oferi sinodalităţii?
Papa Francisc a subliniat că procesul sinodal, care implică toată Biserica, are ca prim punct al său ascultarea. Capacitatea de a imagina un nou viitor pentru Biserică depinde, aşadar, în mare parte, chiar de la demarare de un proces de ascultare, dialog şi discernământ comunitar. De aceea Caritas Internationalis poate contribui ca să aducă aportul său de reflecţie în cadrul comunităţilor creştine de bază şi în parohii, promovând înainte de toate dialogul şi solidaritatea faţă de cei mai vulnerabili în cadrul lor.
O aniversare este o ocazie de bilanţuri, dar şi de relansare. Pe ce se va baza Caritas Internationalis în următorii ani? Există o campanie deosebită pe care o lansaţi cu ocazia acestei aniversări?
Această pandemie ne-a arătat că fără îngrijirea umanităţii şi a creaţiei vom deveni cu toţii tot mai vulnerabili. Astăzi lumea are nevoie mai mult ca oricând de o convertire radicală a inimilor şi a minţilor şi de reconcilierea cu creaţia. Ducând înainte opera noastră de caritate, ne angajăm în mod deosebit în promovarea unei civilizaţii a iubirii şi a grijii faţă de umanitate şi faţă de casa noastră comună. Tocmai asupra acestor puncte se va baza Campania noastră globală pe care o vom lansa cu ocazia aniversării noastre şi care va dura până în 2024.
(După Vatican News, 26 octombrie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
