vatican - pizzaballa.jpeg
Vatican Media

Apropierea Papei Leon al XIV-lea și a Sfântului Scaun de comunitățile creștine din Țara Sfântă, într-un moment marcat de profunde suferințe și incertitudini. Aceasta este, potrivit cardinalului Pierbattista Pizzaballa, patriarh latin al Ierusalimului, semnificația principală a vizitei cardinalului Claudio Gugerotti, prefect al Dicasterului pentru Bisericile Orientale, în teritoriile palestiniene și în locurile tradiției creștine. Un pelerinaj care reprezintă și ocazia de a cunoaște în mod direct condițiile de viață ale comunităților locale și dificultățile pe care păstorii lor sunt chemați să le înfrunte. „Prezența prefectului – explică Pizzaballa într-un interviu acordat mass-mediei vaticane – este importantă și pentru a lua cunoștință la fața locului de situația în care trăiesc Bisericile, de problemele pe care păstorii trebuie să le înfrunte și de posibilele perspective.”

Suferința împărtășită din Cisiordania

Patriarhul amintește că creștinii palestinieni împărtășesc pe deplin dificultățile populației în mijlocul căreia trăiesc. „Creștinii noștri nu sunt un popor aparte”, subliniază el. Comunitățile parohiale din Cisiordania suportă consecințele extinderii coloniilor israeliene, ale agresiunilor, ale confiscărilor și mai ales ale lipsei locurilor de muncă, ceea ce face tot mai grea viața familiilor. Alături de această realitate dureroasă, există totuși o rețea de solidaritate și asistență adesea puțin cunoscută. „Binele nu face zgomot”, observă patriarhul, amintind numeroasele opere promovate de Biserică: școli, cămine pentru bătrâni, centre pentru persoane cu dizabilități, centre de primire și servicii ale organizației Caritas. O prezență care depășește granițele comunității ecleziale. În jurul acestor instituții se adună asociații, mișcări și voluntari locali și internaționali, dând naștere unei rețele de solidaritate capabile să implice persoane de diverse proveniențe și sensibilități.

Gaza, o speranță pentru o mie de copii

Deosebit de dramatică rămâne situația din Fâșia Gaza, despre care cardinalul Gugerotti a putut asculta o mărturie directă prin legătura video cu părintele Gabriel Romanelli, parohul Bisericii „Sfânta Familie”. „Situația din Gaza rămâne dramatică din punct de vedere umanitar, social”, afirmă Pizzaballa. Sosirea iernii, cu primele ploi și inundații, agravează și mai mult condițiile unei populații deja istovite. În acest context, Biserica încearcă să ofere răspunsuri concrete. „Am reușit să deschidem o școală pentru aproximativ o mie de copii”, povestește patriarhul. O inițiativă care nu va putea rezolva urgența, dar care reprezintă „o picătură” capabilă să aducă speranță tot atâtor familii.

Biserica ajunge acolo unde nu ajunge politica

În fața a ceea ce Pizzaballa definește drept „neputința instituțiilor politice internaționale”, devine fundamental angajamentul comunităților locale, chemate să intervină acolo unde instituțiile nu reușesc să ajungă. Mica parohie catolică din Gaza este o mărturie în acest sens. Rămasă unită și solidară în timpul războiului, ea a devenit un punct de referință nu doar pentru creștini, ci pentru întreaga societate civilă. O prezență care, subliniază patriarhul, a știut să fie „glas de viață și de solidaritate și de umanitate, mai ales într-un context atât de dezumanizant”.

Pacea cere angajamentul tuturor

Privind spre perspectivele de soluționare a conflictului, Pizzaballa reiterează importanța diplomației, dar avertizează că niciun actor nu poate înfrunta singur o criză de o asemenea amploare. „Nu cred că există o soluție unică pe care cineva să o poată duce mai departe de unul singur”, afirmă purpuratul, făcând apel la necesitatea unui angajament comun al politicii, al diplomației, al comunităților religioase, al societății civile și al mijloacelor de comunicare. Diplomația, explică el, poate juca un rol fundamental, dar trebuie să fie însoțită de decizii politice concrete și de sprijinul opiniei publice. Fără acest concurs de responsabilități, chiar și cele mai importante inițiative riscă să rămână lipsite de rezultate.

Stefano Leszczynski

(După Vatican News, 20 noiembrie 2026)

Traducere de Ovidiu Bișog