de Salvatore Cernuzio
"Eşti catolic?". "Da, sunt catolic". Un dialog sec cu un funcţionar guvernamental, în timp ce era iminentă ameninţarea unei morţi sângeroase. O scurtă mărturisire de credinţă, aşa cum este prezentată într-una din epistolele scrise în zilele de închisoare, în care este toată profunzimea fidelităţii faţă de Dumnezeu a lui Andrei Kim Taegon, primul preot catolic martirizat în 1846. Şi, cu el, este mărturia de credinţă, pecetluită cu jertfa supremă a vieţii, a mii de bărbaţi şi femei doborâţi de valul de persecuţii care au lovit Coreea în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, care constituie şi astăzi limfă şi istorie pentru identitatea unui întreg popor - cel catolic coreean - viu deşi minoritar.
Pentru a cinsti amintirea lui Andrei Kim şi a celorlalţi martiri, toţi laici, a tributului lor de sânge şi a exemplului lor strălucitor, se va celebra o Liturghie în limba coreeană astăzi după-amiază, 21 august 2021, la 15.30 (16.30, ora României), la Altarul Catedrei din Bazilica "Sfântul Petru". Va prezida celebrarea arhiepiscopul Lazăr You Heung-sik, numit la 11 iunie nou prefect al Congregaţiei pentru Cler, la prima sa ceremonie publică la Roma.
Ocazia pentru celebrare este a 200-a aniversare a naşterii Sfântului Andrei, petrecută la 21 august 1821 într-o familie crescută în principiile creştine, al cărui tată a transformat casa în "biserică familială". Alegere pe care a plătit-o cu viaţa. În patru generaţii, unsprezece membrii ai familiei sfântului şi-au vărsat sângele pentru Domnul, şi între aceştia cinci sunt unii beatificaţi şi alţii deja canonizaţi. Format la Macao, puţin mai mare de 15 ani, tânărul Andrei a acţionat în miezul persecuţiilor: închis, interogat, torturat, a fost decapitat pentru că nu a voit să se lepede. Nu avea nici 25 de ani. Numele său şi cel al altor o sută de credincioşi de diferite vârste şi grupuri sociale, papa Wojtyła a voit să-l înscrie în registrul sfinţilor în anul 1984.
Pentru a comemora astăzi la "Sfântul Petru" împreună cu Monseniorul You vor fi circa treizeci de preoţi şi şaptezeci de călugări şi călugăriţe; este prevăzută şi prezenţa ambasadorului Coreei la Sfântul Scaun. Nu vor lipsi la întâlnire şi credincioşii laici care compun comunitatea coreeană de la Roma. Aceeaşi care, la 17 octombrie 2018, a participat la Liturghia pentru Coreea prezidată tot în Bazilica Vaticană de cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin. În centrul acelei ceremonii, atunci, era însă o invocaţie de pace şi reconciliere pentru Peninsula Coreeană. O cerere prezentată papei în audienţa din ziua următoare de preşedintele sud-coreean Moon Jae-in, aşezat de fapt în primul rând la Liturghia lui Parolin, animată de cântece şi lecturi în coreeană.
Acela a fost un eveniment pentru comunitatea coreeană romană, ca şi celebrarea de astăzi după-amiază. "Faptul că se celebrează o Liturghie pentru cei 200 de ani ai sfântului Andrei Kim Taegon în Bazilica Sfântul Petru este o providenţă a lui Dumnezeu", a spus monseniorul You la agenţia coreeană Yonhap.
Călugări şi laici catolici, martirii coreeni au fost victime ale persecuţiilor religioase petrecute în ţară, unde primele seminţe de credinţă creştină au apărut la începuturile secolului al XVII-lea prin delegaţiile care vizitau în fiecare an Pekinul pentru schimburi culturale. În China, coreenii au venit în contact cu credinţa creştină ducând în patrie cartea misionarului iezuit părintele Matteo Ricci. Un laic, gânditorul Lee Byeok, inspirându-se din cartea iezuitului, a întemeiat după aceea o primă comunitate creştină foarte activă care a crescut în puţin timp la mai multe mii de credincioşi. Şi a continuat să crească şi atunci când în ţară, în jurul anului 1785, a izbucnit o persecuţie sângeroasă care a dus la moartea, în 1801, şi a unicului preot prezent în ţară. În 1802, un edict de stat al regelui Sunjo poruncea chiar exterminarea creştinilor, ca unică soluţie pentru a sufoca germenul a ceea ce guvernul său considera o "nebunie". Râmaşi singuri şi fără conducător spiritual, credincioşii cerea încontinuu episcopului de Pekin precum şi papei să aibă preoţi; condiţiile locale au permis asta abia în 1837, când au fost trimişi un episcop şi doi preoţi de la Misiunile Externe din Paris. Pătrunşi clandestin în ţară, au fost martirizaţi după doi ani. Cu o a doua tentativă a lui Andrei Kim s-a reuşit introducerea unui episcop şi a unui preot, din acel moment prezenţa unei ierarhii catolice în Coreea a fost stabilă, în pofida recrudescenţei persecuţiilor în 1866. În sfârşit, în 1882, guvernul a decretat libertatea religioasă.
În asuprirea coreeană au murit, conform surselor locale, peste 10 mii de martiri. Dintre aceştia, 103 - între care diferite femei - au fost beatificaţi în două grupuri distincte în 1925 şi în 1968 şi apoi canonizaţi împreună, la 6 mai 1984, la Seul de Ioan Paul al II-lea. Numai zece dintre ei sunt străini, trei episcopi şi şapte preoţi, ceilalţi toţi coreeni, cateheţi şi credincioşi. Comemorarea lor liturgică este la 20 septembrie. În fruntea listei liturgice sunt, în afară de Andrei Kim Taegon, catehetul Paul Chong Hasang. Rămăşiţele lor pământeşti se odihnesc din 1900 în cripta catedralei din Myeong-dong.
Alţi 124 de martiri au fost beatificaţi în schimb de Papa Francisc la 16 august 2014, în cursul călătoriei în Coreea de Sud. Între aceştia şi, Paul Yun Ji-chung. Peste un milion de credincioşi au fost prezenţi în acea zi la Liturghia Papei Francisc celebrată la Poarta Gwanghwamun, care urmăreau o vizită intensă a papei în locul execuţiilor capitale: sanctuarul din Seo So-Mun, la periferia Seulului. Participarea enormă a poporului a fost semnul devoţiunii profunde de care se bucură şi astăzi aceşti sfinţi şi fericiţi, membre vii ale istoriei şi identităţii unei naţiuni. Ei "ne amintesc că trebuie să-l punem pe Cristos mai presus de orice şi să nu coborâm la compromisuri cu credinţa", a spus papa la omilie, însoţită de diferite pasaje de aplauze emoţionate şi prelungite. Exemplul martirilor, a adăugat pontiful, "are multe să ne spună nou, care trăim în societăţi în care, alături de bogăţii imense, creşte în mod silenţios cea mai abjectă sărăcie; în care rar este ascultat strigătul săracilor; şi în care Cristos continuă să cheme, ne cere să-l iubim şi să-l slujim întinzând mâna către fraţii noştri şi surorile noastre nevoiaşi".
Bicentenarul naşterii Sfântului Andrei a deschis la 29 noiembrie 2020 celebrările Jubileului convocat de Biserica din Coreea de Sud. Un an de har, cu patronajul UNESCO, care se va încheia la 27 noiembrie 2021 şi care reprezintă "o ocazie propice pentru creşterea spirituală a Bisericii coreene", aşa cum a afirmat într-un interviu din decembrie 2020 la mass-media vaticane episcopul Lazăr You, pe atunci la conducerea diecezei coreene de Daejeon şi responsabil al organizării Anului Sfânt. "Acest Jubileu - afirma prelatul - ne va da nouă tuturor oportunitatea pentru a interioriza spiritualitatea martiriului, care este limfa vitală a Bisericii din Coreea, meditând cu profunzime viaţa martirilor". "Pentru martirii noştri credinţa era valoarea cea mai importantă", adăuga You. "În societatea coreeană, numai 11% din populaţie este catolică, în timp ce peste jumătate se declară «fără religie»". Aşadar, invitaţia este "de a reflecta serios asupra identităţii noastre şi asupra coerenţei noastre drept «credincioşi catolici»".
(După Vatican News, 21 august 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
