Într-o Românie care trăieşte astăzi cu un război la graniţă, se amintesc cei trei ani de la vizita istorică a Papei Francisc
de Andrea Gagliarducci
În urmă cu trei ani, Papa Francisc încheia călătoria în România cu o beatificare celebrată la Blaj, mica Romă, după ce a celebrat toate sufletele naţiunii în inima Europei. După trei ani, amintirea acelei vizite este încă vie, aşa încât în locurile atinse de Papa Francisc se înmulţesc iniţiativele în urma vizitei.
"Vizita Papei Francisc în România - afirmă Adina Lovin, însărcinat cu afaceri ad interim al Ambasadei României la Sfântul Scaun - a fost o vizită care a emoţionat toată ţara: Sfântul Părinte a fost primit cu adevărată bucurie şi afect de credincioşii de diferite confesiuni şi religii, nu numai de catolici, de reprezentanţii autorităţilor, de Biserica Ortodoxă Română (majoritară), aşa cum se poate vedea din marea participare a oamenilor în diferitele momente ale programului vizitei".
A fost o călătorie în care papa "a putut să îmbrăţişeze întreaga ţară, să cunoască de aproape spiritualitatea poporului român care provine din originea sa latină şi alipirea de valorile creştine, vocaţia ecumenică a ţării noastre, rolul său de punte între Orient şi Occident şi poziţia sa astăzi în Uniunea Europeană. Nu este o întâmplare că vizita Papei Francisc a avut loc în timpul primei preşedinţii a României la conducerea Consiliului Uniunii Europene".
Întorcându-se din România, Papa Francisc a amintit de mai multe ori imaginea bunicii cu nepotul în braţe în mulţimea de la Iaşi, aşa încât Sfântul Părinte a celebrat-o spunând să se tipărească fotografia într-o amintire a vizitei. Este o imagine - spune Adina Lovin - care "exprimă acea legătură autentică existentă în România între nepoţi şi bunici, care continuă să desfăşoare un rol important în creşterea, în educarea şi în transmiterea credinţei noilor generaţii". Dar Lovin aminteşte şi "emoţia pe care a simţit-o ascultându-l pe Papa Francisc citând din poetul nostru naţional Mihai Eminescu («Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie»), care mi s-a părut un gest profund de cunoaştere şi aprecierea a culturii poporului român".
Legătura dintre Papa Francisc şi România nu s-a frânt. În mijlocul crizei pandemiei, papa a donat României cinci ventilatoare pulmonare pentru spitalul din Suceava.
Astăzi, cu Ucraina la uşă şi cu riscul unei ciocniri ecumenice, este interesant de observat în schimb roadele pozitive ale dialogului ecumenic din România, un dialog - spune Lovin - "fratern şi deschis", care "a găsit rezultate concrete şi pe teren. Convieţuirea bună între cele două confesiuni se bazează, pe de o parte, pe faptul că în România comunitatea catolică este respectată şi se bucură de toate drepturile constituţionale prevăzute pentru confesiunile religioase". În afară de asta, pentru a da un alt exemplu concret, în Italia şi în alte ţări catolice cu mari comunităţi româneşti dialogul ecumenic a ajutat mult în integrarea românilor, cu Biserica Catolică ce a pus la dispoziţia fraţilor ortodocşi cu mare generozitate bisericile sale pentru desfăşurarea funcţiunilor religioase. Şi astfel "legătura între cele două Biserici şi dedicarea pe care o arată ambele dialogului ecumenic este fără îndoială un model şi un exemplu concret de bună convieţuire pentru întreaga regiune, un model care ar putea să fie promovat în ţările limitrofe ale României din estul şi sud-estul Europei".
România are 650 de kilometri de graniţă cu Ucraina, Insula Şerpilor, de acum în mod trist vestită, este la numai 45 de kilometri de Delta Dunării. Peste un milion de refugiaţi ucraineni au intrat în România, dintre care 86.000 au decis să rămână. Aproape 40.000 dintre ei sunt copii.
"În faţa acestor provocări - subliniază Adina Lovin - am asistat la naşterea unei adevărate infrastructuri de ajutor umanitar dedicat Ucrainei, care cuprinde autorităţile statale, societatea civilă şi, desigur, confesiunile religioase prezente în România. În hub-ul umanitar din Suceava, de exemplu, au fost primite până acum 36 de transporturi umanitare, un total de 172 de camioane, multe din ajutoare provenind din Italia. Circa 160 de organizaţii neguvernamentale naţionale lucrează în linia întâi, la marginile graniţei, de-a lungul străzii pentru intrarea în România, împreună cu peste 2.000 de voluntari care oferă servicii de diferite tipuri şi ajutoare umanitare refugiaţilor ucraineni care intră în România".
Deosebit de important este efortul unit al Bisericilor şi organizaţiilor ecleziastice, inclusiv Biserica Catolică sau structurile locale ale Ordinului de Malta, arătând că "şi catolicii români sunt prezenţi împreună cu ortodocşii, dar şi cu cetăţenii de alte confesiuni în acest efort comun admirabil pe care-l putem numi ecumenism în acţiune. Şi faptul că toate aceste segmente ale societăţii noastre lucrează împreună cu dăruire şi eficienţă pentru a-i ajuta pe vecinii noştri nevoiaşi este şi rezultatul raporturilor optime dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Catolică, dintre statul român şi Sfântul Scaun".
România şi Sfântul Scaun au sărbătorit anul trecut cei o sută de ani de relaţii diplomatice, în timp ce anul acesta se celebrează 95 de ani ai Concordatului din 1927. Biserica greco-catolică română a contribuit la unitatea naţională şi pentru aceasta la 5 mai 2022, preşedintele României, Klaus Iohannis a conferit medalia "Centenarul Marii Uniri a României" pentru contribuţia sa la crearea unităţii naţionale şi a statului român modern.
În timpul comunismului, relaţiile au fost întrerupte, Biserica Catolică persecutată, aşa încât Papa Francisc a prezidat la Blaj beatificarea a şapte episcopi martiri. Relaţiile s-au reluat în 1990 şi în acel an România a restabilit şi drepturile Bisericii Greco-Catolice române.
Adaugă Lovin: "Exprimarea maximă a relaţiilor bilaterale dintre România şi Sfântul Scaun a fost reprezentată de cele două călătorii apostolice în România, a Sfântului Ioan Paul al II-lea în 1999 şi a Papei Francisc în 2019, care au fost mesaj de speranţă, pace, dialog şi înţelegere".
Lovind exprimă dorinţa unei dezvoltări ulterioare în "relaţiile optime dintre România şi Sfântul Scaun, afirmă că există "toate premisele favorabile" pentru ca dialogul dintre Biserica Catolică şi Ortodoxă să continue, subliniază că "sentimentele de bucurie adevărată şi de deschidere cu care Papa Francisc a fost primit în România, entuziasmul oamenilor, admiraţia pe care românii o au faţă de Papa Francisc, pentru activitatea sa pastorală în slujba păcii şi a dialogului dintre Biserici şi religii, pentru angajarea sa profundă în promovarea reconcilierii şi a solidarităţii dintre persoane, într-o lume marcată de conflicte, de criza economică şi de criza valorilor, sunt prezente şi astăzi şi vor rămâne în amintirea emotivă a poporului român". Ca mărturie a dezvoltării continue a raporturilor bilaterale, cardinalul Leonardo Sandri, prefect al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, va merge chiar în aceste zile în România, la Cluj, Blaj şi la Sighetu Marmaţiei (la graniţa cu Ucraina) pentru sărbătorirea celui de-al treilea aniversar al vizitei Papei Francisc. Acolo, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj îi va conferi titlul de doctor honoris causa, dar va fi şi ocazie pentru cardinal de a cunoaşte pe teren marea activitate de primire şi asistenţă dată refugiaţilor ucraineni desfăşurată de diferitele structuri, între care cele ale Bisericii catolice, foarte active în teritoriu.
Conclude Lovin: "«Să mergem împreună» a fost motoul vizitei apostolice a Papei Francisc, ca exprimare a dorinţei Sfântului Părinte de a promova unitatea la nivel uman, social, spiritual, a credinţei creştine între catolici, ortodocşi, reformaţi şi dialogul creştinismului cu celelalte religii. Cred că această dorinţă foarte frumoasă este şi astăzi mai actuală ca oricând, într-un nou context, marcat de anii duri ai pandemiei, dar şi de războiul din Ucraina".
(După ACI Stampa, 2 iunie 2022)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
* * *
Iaşi (catedrală): Liturghie pontificală - 3 ani de la vizita Papei Francisc la Iaşi (1 iunie 2022)
Trei ani de la vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Iaşi - 2019 - 1 iunie - 2022
PS Iosif Păuleţ: Trei ani de la vizita Papei Francisc (1 iunie 2022)
