În timp ce se îndrepta spre Izvoare (Bacău), în dimineaţa zilei de 8 octombrie 2006, sr. Maria Marta Daniela Neculăeş a fost implicată într-un tragic accident rutier, în urma căruia a decedat. Înmormântarea a avut loc miercuri, 11 octombrie, la Hălăuceşti, la ora 10.30.
Sora Maria Marta Daniela Neculăeş s-a născut la 29 iulie 1982, în satul Hălăuceşti, judeţul Iaşi. A urmat cursurile Şcolii Generale din Hălăuceşti, clasele I-VIII, după care a frecventat Şcoala Complementară de Croitorie din Hălăuceşti. La vârsta de 18 ani a făcut prima experienţă în comunitatea surorilor "Slujitoarele Preacuratei de Parma" de la Târgu Ocna. Atrasă de stilul de viaţă al surorilor, dar mai ales de spiritualitatea fondatoarei Anna Maria Adorni, în luna iulie a anului 2000 şi-a exprimat dorinţa de a aparţine acestei familii religioase.
Împreună cu alte trei tinere, cu timiditate, a păşit pe drumul vieţii consacrate, parcurgând cu bucurie primele etape: postulandatul la Târgu Ocna şi noviciatul în Casa de Noviciat "Ancilla Domini" din Bucureşti.
S-a dăruit în întregime iubirii Domnului şi slujirii aproapelui prin profesiunea temporară a voturilor în ziua de 24 septembrie 2005, la Bucureşti.
După profesiune a plecat spre Italia pentru a face o experienţă de apostolat în mijlocul tinerilor Centrului Vocaţional Diecezan din Parma. În acelaşi timp a frecventat cursuri de teologie şi s-a specializat în croitorie. Avea nişte talente artistice particulare pe care le punea la dispoziţia tuturor cu bucurie.
În ziua de 24 septembrie a anului 2006 a reînnoit pentru prima oară voturile de sărăcie, castitate, ascultare şi apostolat. Apoi s-a reîntors în România în comunitatea de la Târgu Ocna.
Era atentă în permanenţă la nevoile celorlalţi, cu o seninătate care o caracteriza. Oferea toate acţiunile ei pentru mântuirea şi convertirea multor suflete intrând astfel mai profund în inima carismei congregaţiei. Se distingea prin blândeţe, umilinţă şi simplitate. Încerca să profite de orice ocazie pentru a se îmbogăţi spiritual. Scria recent uneia dintre surori cu care a făcut noviciatul: "Rugăciunea sunt sentimentele pe care le avem în inimă. Dragă soră, nu uita că el ne iubeşte pe toţi aşa cum suntem, pentru că nimeni nu este perfect în lumea asta. Nu uita că a da este mai preţios decât a primi. Pentru că el s-a sacrificat pentru adevărata noastră mântuire spun că se merită să ne sacrificăm şi noi puţin (sper să înţelegi), pentru că tot el este singurul care se sacrifică, gândeşte, simte şi face totul pentru noi gratuit. Cu mult dor, sora Marta".
Pare că Dumnezeu în ultima perioadă o pregătea pentru întâlnirea cu el printr-o pace şi bucurie nemărginită. Persoanele care trăiau în jurul ei şi o cunoşteau au remarcat cu surpriză că ceva s-a schimbat în viaţa ei.
În volumul Liturgia orelor pe care îl avea, a scris pe un bileţel: "Când spun «Mi se clatină piciorul! Îndurarea ta, Doamne, mă susţine. Dumnezeule, care faci dreptate, Doamne Dumnezeule care faci dreptate, arată-te!»" (Ps 93).
În dimineaţa zilei de 8 octombrie 2006, în timp ce se îndrepta spre Izvoare - Bacău, în urma unui accident rutier, Dumnezeu a luat-o cu el, i-a arătat chipul său şi a condus-o în împărăţia sa.
Noi, "Slujitoarele Preacuratei de Parma", îl lăudăm şi îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dăruit-o "ca o perlă preţioasă" în aceşti şase ani de prezenţă în mijlocul nostru.
Surorile "Slujitoarele Preacuratei de Parma"
* * *
In memoriam sora Marta Neculăeş
Pentru ultimul drum
S-a frânt un zbor
din miile de zboruri
Ce se înalţă şi suie către cer
E mai puţin cu-o soră-n mănăstire
Şi-n casă la Neculăeş
Cu-o fiică plină de mister.
S-a stins o candelă
În mica mănăstire
Şi-o inimă a stat -
Ce-a revărsat iubire...
La steaua care-a răsărit
Atâţia ani i-a trebuit
să suie
Azi o vedem
şi nu e!
Ai crescut o dată cu florile grădinii,
Frumoasă soră Marta,
Şi mâna ta nu mai deschide poarta!
Atât senin era în ochii tăi
Şi-aşa puţin ai stat cu noi!
Căci te chema Isus aproape de altar
Ca tu să sorbi miresmele de har
Toţi paşii tăi erau pentru Isus!
Ce gol rămâne-n locul tău!
Şi pilda ta va străluci mereu!
Dormi, a lui Cristos mireasă!
De dincolo de neguri şi tăcere
Te aşteptăm, sorella Marta,
Te aşteptăm la înviere!
La revedere!... în paradis!
Dormi în pace!
