|
| © Vatican Media |
A ieşi din polarizări, a construi punţi în Biserică şi în lume
Ca papă, rol în care caută să "construiască punţi" şi "să nu alimenteze şi mai mult polarizările" prezente în lume şi în Biserică, el denunţă situaţia "teribilă" din Gaza, faţă de care "nu putem deveni insensibili" şi afirmă că Sfântul Scaun "nu consideră" în acest moment "că se poate face vreo declaraţie" cu privire la definiţia de genocid. Apoi asigură că nu doreşte să se amestece în politica ţării sale natale, Statele Unite ale Americii (SUA), dar că "nu se teme" să ridice întrebări, chiar şi preşedintelui Trump, cu privire la tematici urgente. În ceea ce priveşte China, anunţă că va continua politica Sfântului Scaun şi a predecesorilor săi şi, urmându-l pe Francisc, speră să continue să numească femei în funcţii de conducere, reiterând în acelaşi timp că nu are nicio intenţie de a schimba învăţătura Bisericii privind hirotonirea femeilor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoanele LGBTQ+: "todos, todos, todos" ["toţi, toţi, toţi"] sunt primiţi, dar "învăţătura Bisericii va continua aşa cum este". El descrie abuzurile ca o adevărată criză; cere cea mai mare apropiere de victime, dar aminteşte că uneori s-au înregistrat acuzaţii false. În ceea ce priveşte cealaltă "criză", cea financiară, cere să nu ne "văităm" şi, mai degrabă, să continuăm să elaborăm planuri: "Dar nu pierd somnul din cauza asta".
Întrebări şi răspunsuri despre teme de actualitate urgentă pentru Biserică şi pentru lume se găsesc toate în primul interviu al lui Leon al XIV-lea acordat lui Elise Ann Allen, jurnalistă de la "Crux". Pe 14 septembrie, de ziua de naştere a lui Robert Francis Prevost, fragmente din conversaţie au fost publicate în avans, însoţind volumul biografic León XIV: ciudadano del mundo, misionero del siglo XXI [Leon al XIV-lea: cetăţean al lumii, misionar al secolului al XXI-lea] lansat joi, 18 septembrie 2025, în spaniolă, de Penguin Peru.
Drama din Gaza
Printre primele întrebări adresate papei este cea despre situaţia din Gaza. "Chiar dacă a existat o anumită presiune" asupra Israelului din partea SUA şi în pofida unor declaraţii ale preşedintelui Trump, "nu a existat un răspuns clar" pentru "a alina suferinţele populaţiei", subliniază Leon al XIV-lea. "Acest lucru este foarte îngrijorător", având în vedere condiţiile în care atâtea persoane, în special copiii, care suferă de "adevărată foame". În viitor, "vor avea nevoie de multă îngrijire medicală, precum şi de ajutoare umanitare". Papa speră că oamenii nu vor deveni "insensibili" în faţa a ceea ce se întâmplă în Fâşie: "Este teribil a vedea acele imagini la televizor... nu se poate suporta atâta durere".
Cuvântul "genocid"
În ceea ce priveşte utilizarea cuvântului genocid, care "este din ce în ce mai folosit" în legătură cu tragedia din Gaza, papa subliniază că "oficial, Sfântul Scaun nu consideră că se poate face vreo declaraţie pe această temă în acest moment". "Există o definiţie foarte tehnică a ceea ce ar putea fi un genocid. Dar tot mai multe persoane ridică problema, între care două grupuri pentru drepturile umane din Israel care au emis această declaraţie".
Raporturile cu China
Tot în domeniul geopoliticii, Leon al XIV-lea priveşte spre celălalt actor global care este China. Asigură că va continua "politica pe care Sfântul Scaun a urmat-o de câţiva ani", fără a pretinde că este "mai înţelept sau mai expert" decât predecesorii săi. Deja de mult timp este "în dialog constant cu diferite persoane chineze" şi caută "să obţină o înţelegere mai clară cum poate Biserica să-şi continue misiunea, respectând fie cultura" fie "problemele politice", precum şi grupul "semnificativ" de catolici care "de mulţi ani au trăit un fel de opresiune sau dificultate în a-şi trăi liber credinţa fără a lua partea cuiva". "Este o situaţie foarte dificilă", recunoaşte episcopul de Roma.
Politica SUA
În general, primul papă din Statele Unite nu crede că originile sale pot face o mare diferenţă în dinamica globală. El speră, însă, că acest lucru va face o diferenţă în relaţia sa cu episcopatul american, unde au existat fricţiuni cu pontificatul precedent: "Faptul că sunt american înseamnă, printre altele, că oamenii nu pot spune, aşa cum au făcut-o cu Francisc, «nu înţelege Statele Unite, pur şi simplu nu vede ce se întâmplă»". Leon al XIV-lea clarifică acest lucru: "Nu am nicio intenţie să mă implic în politică partizană". Iar în ceea ce priveşte relaţia sa cu Trump, el afirmă: "Ar fi mult mai potrivit ca aceia care sunt la conducerea Bisericii în Statele Unite să se implice cu el". Desigur, dacă ar exista probleme specifice, "nu aş avea nicio problemă să fac acest lucru". Acestea includ demnitatea umană şi migranţii; acesta din urmă este un subiect de preocupare pentru pontif. În acest sens, el aminteşte de scrisoarea trimisă de Papa Francisc tuturor episcopilor din Statele Unite, în care le-a cerut să-i primească pe cei care sosesc în ţară în căutarea unei vieţi mai bune. Un gest "semnificativ", potrivit lui Leon al XIV-lea, care s-a declarat "foarte încântat să vadă cum au primit episcopii americani această idee. Statele Unite - a adăugat el - sunt un actor global puternic, trebuie să recunoaştem asta, iar uneori deciziile sunt luate mai mult pe baza economiei decât a demnităţii umane". Papa aminteşte, de asemenea, declaraţiile recente ale lui Trump, spunând că nu are nicio intenţie să se întâlnească cu el, în timp ce, a adăugat şeful statului, "fratele său este un tip bun". O referinţă la fratele mai mare Louis, pe care l-a primit în Biroul Oval la câteva zile după conclav. "Unul dintre fraţii mei l-a întâlnit şi a fost foarte deschis în privinţa opiniilor sale politice", confirmă Leon al XIV-lea. Vorbeşte despre Louis şi într-o altă parte a interviului, când, descriind raportul cu familia sa (pe lângă fratele cel mare, şi al doilea frate al său, John), comentează: "Suntem încă foarte apropiaţi, chiar dacă unul dintre ei este foarte distant din punct de vedere politic".
Criza abuzurilor în Biserică
În conversaţie este dedicat un spaţiu considerabil "crizei" abuzurilor sexuale din Biserică. O criză care nu a fost încă rezolvată, subliniază imediat papa, cerând "mare respect" pentru victime, multe dintre ele poartă rana abuzului toată viaţa. Leon al XIV-lea citează statistici care arată că "peste 90% dintre cei care se prezintă şi fac acuzaţii sunt victime autentice". Adică nu inventează nimic. Cu toate acestea, există "cazuri dovedite ale unor acuzaţii false", iar unor preoţi "le-a fost distrusă viaţa". Acuzaţiile "nu anulează prezumţia de nevinovăţie", subliniază papa. "Prin urmare, şi preoţii trebuie să fie protejaţi, sau acuzatul trebuie să fie protejat, drepturile sale trebuie să fie respectate. Dar chiar şi a spune acest lucru provoacă uneori o suferinţă mai mare victimelor".
În orice caz, explică el, "problema abuzurilor sexuale nu poate deveni punctul de sprijin al Bisericii": "Marea majoritate a persoanelor angajate în Biserică, preoţi, episcopi şi călugări, nu au abuzat niciodată pe nimeni. Prin urmare, nu putem face ca întreaga Biserică să se concentreze exclusiv asupra acestei teme".
Primirea persoanelor LGBTQ+
Există, de asemenea, o referire la temele despre persoanele LGBTQ+ şi despre femeilor. În ceea ce priveşte prima problemă, papa explică faptul că nu doreşte să promoveze polarizări în Biserică. Vorbeşte despre Fiducia supplicans, subliniind că mesajul esenţial al documentului este: "Desigur, putem binecuvânta pe toţi, dar nu ar trebui să căutăm o modalitate de a ritualiza vreo binecuvântare".
Leon al XIV-lea îmbrăţişează cu siguranţă mesajul lui Francisc pentru o primire faţă de "todos, todos, todos": "Toţi sunt invitaţi", dar nu datorită unei "identităţi specifice", ci pentru că toţi sunt fii ai lui Dumnezeu. Totuşi, acest lucru nu implică o schimbare a doctrinei: "Consider foarte puţin probabil, cu siguranţă în viitorul apropiat, ca doctrina Bisericii să se schimbe în ceea ce priveşte ceea ce Biserica învaţă despre sexualitate, ceea ce Biserica învaţă despre căsătorie", afirmă el. Adică "o familie compusă dintr-un bărbat şi o femeie, binecuvântaţi în sacramentul căsătoriei".
Rolul femeilor
Nici învăţătura despre hirotonirea femeilor nu se va schimba. Papa spune că va "continua pe urmele lui Francisc numind femei în funcţii de conducere la diferite niveluri în viaţa Bisericii". Problema "controversată" este cea a aşa-numitelor diaconiţe: "Pentru moment, nu am intenţia de a schimba învăţătura Bisericii pe această temă".
Situaţia economică a Sfântului Scaun
Poziţia papei cu privire la situaţia financiară a Sfântului Scaun este mai "deschisă". Abordarea papei este pragmatică: "Încep să am ideile clare", asigură el. Enumeră o serie de aspecte detaliate: rezultatul pozitiv de peste 60 de milioane de euro înregistrat în bugetul APSA 2024; fondul de pensii "care trebuie examinat" ("O problemă universală"); criza Covid care a afectat Muzeele Vaticane, "una dintre cele mai importante surse de venit ale Vaticanului".
"Trebuie să evităm genul de alegeri greşite care au fost făcute în ultimii ani", afirmă totuşi papa, menţionând cazul palatului din Londra, aflat în centrul unui proces, care a atras "mare publicitate": "Câte milioane s-au pierdut din cauza asta!".
Pontiful vorbeşte apoi despre "paşi semnificativi" făcuţi în timpul pontificatului lui Francisc pentru controale şi echilibre. Dar să fim atenţi la "relaxarea şi afirmarea că s-a terminat criza". "Cred că trebuie să continuăm să lucrăm la asta, dar nu-mi pierd somnul din cauza asta şi cred că este important să comunicăm un mesaj diferit".
Reforme în Curie
În ceea ce priveşte reformele, Leon al XIV-lea anunţă "decizii" în Curia Romană, cum ar fi aceea de "a demonta sau a transforma modul izolat în care acţionează fiecare dicaster". Un fel de "mentalitate izolată" a dus uneori la o lipsă de dialog şi comunicare. Acest lucru a fost uneori "foarte limitativ şi dăunător pentru conducerea Bisericii".
Liturghia în latină
Papa aprofundează şi problema Liturghiei tridentine. Mai mult decât o întrebare, este "o problemă", deoarece unii au folosit liturgia ca "instrument politic". Acest lucru este "foarte neplăcut". În curând, spune el, va apărea oportunitatea de a "ne aşeza la o masă cu un grup de persoane care susţin ritul tridentin" şi eventual problema va putea fi rezolvată "cu sinodalitatea".
Fake news şi inteligenţa artificială
În afara sferei ecleziale, papa abordează tema fake news [ştirilor false] care sunt "distructive" şi se opreşte asupra inteligenţei artificiale, în care investesc "persoanele extrem de bogate", ignorând complet "valoarea fiinţelor umane".
"Biserica trebuie să intervină", deoarece există un risc serios ca "lumea digitală să meargă pe propriul drum" şi să devenim cu toţii "pioni". În acest sens, el povesteşte anecdota despre o persoană care a cerut autorizaţia de a crea un papă "artificial", astfel încât oricine să poată avea o audienţă personală. "Am spus: «Nu voi permite asta». Dacă există cineva care nu ar trebui reprezentat de un avatar, aş spune că papa este în fruntea listei".
Salvatore Cernuzio
(După L'Osservatore Romano, 18 septembrie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
