Articolul prezintă reflecțiile papilor despre fotbal, subliniind valoarea sportului ca mijloc de cultivare a prieteniei, a viselor și a creșterii umane. De la Leon al XIV-lea la Paul al VI-lea, pontifii au evidențiat importanța valorilor educative și a fraternității în fotbal, în contextul reluării marilor campionate europene.
Articolul reface reflecțiile papei Ioan Paul al II-lea, Paul al VI-lea și Francisc despre plaje, locuri care unesc odihna estivală cu semnificații profunde. De la rugăciunile lui Isus lângă mare la tragediile migranților și martiriul din Sirte, plaja devine un spațiu al speranței, al durerii și al credinței.
Articolul repropune reflecțiile papilor asupra coșmarului armelor, subliniind că instrumentele de moarte nu pot garanta pacea. De la Pius al XII-lea la Francisc, pontifii îndeamnă la demontarea logicii fratricide și la construirea unei culturi a fraternității, în contextul reînarmării din Europa și al conflictelor actuale.
Articolul prezintă magisteriul papilor privind Adventul, timpul liturgic de așteptare și pregătire pentru Crăciun. Sunt redate reflecțiile Pius al XII-lea, Ioan al XXIII-lea, Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea și Francisc, care subliniază importanța vigilenței, speranței și pregătirii spirituale pentru venirea lui Cristos.
Articolul retracează relația specială dintre Regina Elisabeta a II-a și papii, de la Pius al XII-lea la Francisc. Deși regina a vizitat Vaticanul de trei ori, papalitatea a vizitat Marea Britanie o dată. Textul subliniază prietenia și respectul reciproc între monarh și suveranii pontifi pe parcursul deceniilor.
Articolul prezintă istoria concediilor papale, de la primele evadări din Roma pentru a scăpa de caniculă și boli, până la stabilirea Castel Gandolfo ca reședință de vară din secolul al XVII-lea. Se detaliază tradițiile și preferințele diferiților papi, de la Inocențiu al III-lea la Francisc, care a transformat vila într-un muzeu public.
Articolul analizează canonizarea lui Ioan Paul al II-lea și a lui Ioan al XXIII-lea, subliniind paradoxul popularității papale într-o lume secularizată. Intervievat de Vittorio Messori, se discută despre desecularizare, importanța rădăcinilor creștine ale Europei și calitatea spirituală a pontifilor.
