Sâmbătă, 7 decembrie 2013, în Sala Clementină din Palatul Apostolic, papa Francisc a primit în audienţă pe membrii unei delegaţii a Institutului Dignitatis humanae, condusă de cardinalul Renato Raffaele Martino, şi le-a adresat discursul pe care-l prezentăm în continuare:
Domnilor cardinali,
Stimaţi domni,
Vă mulţumesc pentru această întâlnire, îndeosebi sunt recunoscător cardinalului Martino pentru cuvintele cu care a introdus această întâlnire. Institutul vostru îşi propune să promoveze demnitatea umană pe baza adevărului fundamental că omul este creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Aşadar o demnitate originară a fiecărui bărbat şi femei, de nesuprimat, indisponibilă oricărei puteri şi ideologii. Din păcate în epoca noastră, aşa de bogată cu atâtea cuceriri şi speranţe, nu lipsesc puteri şi forţe care ajung să producă o cultură a rebutului; şi asta tinde să devină mentalitate comună. Victimele acestei culturi sunt tocmai fiinţele umane mai slabe şi fragile - cei care trebuie să se nască, cei mai săraci, bătrânii bolnavi, neputincioşii gravi... -, care riscă să fie "aruncaţi", expulzaţi dintr-un angrenaj care trebuie să fie eficient cu orice preţ. Acest fals model de om şi de societate realizează un ateism practic negând de fapt Cuvântul lui Dumnezeu care spune: "Să-l facem pe om după imaginea noastră, după asemănarea noastră" (cf. Gen 1,26).
În schimb, dacă ne lăsăm interogaţi de acest Cuvânt, dacă lăsăm ca el să interpeleze conştiinţa noastră personală şi socială, dacă lăsăm ca să pună în discuţie modurile noastre de a gândi şi de a acţiona, criteriile, priorităţile şi alegerile, atunci lucrurile se pot schimba. Forţa acestui Cuvânt pune limite oricui vrea să devin hegemonic călcând în picioare drepturile şi demnitatea altuia. În acelaşi timp, dăruieşte speranţă şi mângâiere celui care nu este în măsură să se apere, celui care nu dispune de mijloace intelectuale şi practice pentru a afirma valoarea propriei suferinţe, a propriilor drepturi, a propriei vieţi.
Doctrina socială a Bisericii, cu viziunea sa integrală despre om, ca fiinţă personală şi socială, este "busola" voastră. acolo este un rod deosebit de semnificativ al drumului lung al poporului lui Dumnezeu în istoria modernă şi contemporană: este apărarea libertăţii religioase, a vieţii în toate fazele sale, a dreptului la muncă şi la muncă decentă, a familiei, a educaţiei...
Apoi sunt binevenite toate acele iniţiative ca a voastră, care intenţionează să ajute persoanele, comunităţile şi instituţiile să redescopere importanţa etică şi socială a principiului demnităţii umane, rădăcină de libertate şi de dreptate. În acest scop este necesară o operă de sensibilizare şi de formare, aşa încât credincioşii laici, în orice condiţie, şi în special cei care se angajează în domeniul politic, să ştie să gândească după Evanghelie şi Doctrina socială a Bisericii şi să acţioneze coerent, dialogând şi colaborând cu aceia care, cu sinceritate şi onestitate intelectuală, împărtăşesc, dacă nu credinţa, măcar o viziune asemănătoare despre om şi despre societate şi consecinţele sale etice. Nu sunt puţini necreştinii şi necredincioşii convinşi că persoana umană trebuie să fie mereu un scop şi niciodată un mijloc.
Dorindu-vă tot binele pentru activitatea voastră, invoc pentru voi şi pentru cei dragi ai voştri binecuvântarea Domnului.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
