|
| © Vatican Media |
Discursul preşedintelui american Donald Trump la cea de-a 80-a Adunare Generală a Naţiunilor Unite a zguduit ONU. Într-un discurs de 57 de minute, mult peste limita de 15 minute, Trump a atacat frontal ONU, a criticat Europa în privinţa imigraţiei, a negat schimbările climatice şi a adoptat poziţii clare cu privire la Palestina şi Ucraina, subliniind criza multilateralismului. Pentru a analiza semnificaţia şi implicaţiile acestui discurs, ne-am întâlnit cu Vincenzo Buonomo, profesor de drept internaţional la Universitatea Pontificală Laterană, care a susţinut că multipolarismul este deja o realitate, dar fără reguli comune riscă să genereze conflicte şi polarizări tot mai puternice.
Domnule profesor, să începem cu forma: Trump a vorbit aproape o oră, ignorând limita de timp. Este aceasta numai o provocare?
În spatele comportamentului unui şef de stat nu poate exista o simplă provocare, ci o strategie politică. A vorbi timp de 57 de minute, ignorând limita de 15 minute, este o declaraţie de "forţă". Statele Unite contribuie cu 22% la bugetul ONU, iar în acest fel Trump a amintit implicit acest lucru.
Preşedintele SUA a acuzat ONU că este ineficientă, că "scrie scrisori cu cuvinte goale".
A critica un organism internaţional este legitim, dar atunci când se intervine într-un context global, trebuie propusă şi o viziune. Acest lucru a lipsit. Şi nu numai în discursul lui Trump: astăzi, în discursurile rostite la ONU, o viziune comună asupra viitorului multilateralismului şi a direcţiei de urmat la nivel global pare absentă.
Este multilateralismul în criză?
Da. După 80 de ani, sistemul multilateral, a cărui expresie concretă este ONU, a fost înlocuit de un multipolarism în care cel mai puternic îşi impune propria agendă. Nu este vorba numai de marile puteri: şi actorii regionali încearcă să se afirme. Aceasta nu este o fază nouă, ci trebuie interpretată pentru a înţelege ce acţiuni sunt posibile.
Trump a vorbit despre o "invazie" a migranţilor şi a acuzat ONU că o încurajează.
Agenţiile ONU, precum OIM [Organizaţia Internaţională pentru Migraţie] şi Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi, nu sunt entităţi autonome: ele reflectă exigenţele, voinţa şi cultura statelor membre. Susţinute din punct de vedere istoric de SUA, acestea sunt acum aproape paralizate tocmai pentru că Statele Unite au încetat să le mai finanţeze.
Asistăm la un declin al funcţiei ONU?
ONU a fost creată pentru a preveni un al treilea război mondial. A gestionat războiul rece şi sfârşitul cortinei de fier, dar în ultimele decenii, începând cu anii 1990, şi-a pierdut treptat centralitatea. A servit drept cutie de rezonanţă pentru disputele dintre state, adesea aducându-le cu succes la masa negocierilor, şi a garantat stabilitatea. Astăzi, această funcţie este erodată de comportamente unilaterale, nu numai în conflicte, ci şi în sfera economică.
Ca şi în cazul tarifelor?
Exact. Este trecerea de la reglementări multilaterale la bilaterale. Aveam un sistem eficient din 1993. Astăzi prevalează acordurile între statele individuale, care satisfac numai interesele părţilor contractante, nu ale comunităţii globale.
Trump a respins recunoaşterea statului Palestina. Ce înseamnă asta?
Recunoaşterea nu creează un stat, ci este un act politic care afirmă dreptul unui popor să aibă o patrie. Acordurile de la Oslo, încă din 1993, au prevăzut un stat palestinian într-un spaţiu specific. Astăzi, acel spaţiu nu mai există: nici în Gaza, nici în Cisiordania. Acolo unde ocupaţia nu este militară, coloniştii iau treptat teritorii de la palestinieni.
În ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, Trump a cerut sancţiuni, dar a cerut şi Europei să acţioneze.
Sancţiunile sunt instrumente ale dreptului internaţional pentru a reintegra un stat care a încălcat regulile. Dacă devin presiuni politice subiective, îşi pierd eficacitatea. Cazul Rusiei demonstrează acest lucru.
Sunt cuvintele lui Trump mesaje politice precise?
Fără îndoială. Pot fi interpretate diferit, dar au un impact concret asupra relaţiilor internaţionale. Ele demonstrează cât de urgent este a regândi ONU. O reformă care nu mai poate fi amânată, dar care nu poate veni numai de sus: este necesară şi implicarea societăţii civile.
Ieri, Guterres a spus că multipolarismul fără instituţii multilaterale eficiente generează haos. Sunteţi de acord?
Da. Multipolarismul, dacă nu este reglementat, aduce instabilitate. Angajarea noastră trebuie să fie aceea de a înţelege unde vrem să mergem. Dar pentru a face acest lucru este nevoie de un discernământ complet al situaţiilor şi de o viziune comună.
Giovanna Pasqualin Traversa
(După Agenţia SIR, 24 septembrie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
