După Ierusalim şi Roma drumul către Santiago de Compostela este al treilea mare pelerinaj creştin.
În anul dedicat tinerilor, Eduard-Ciprian Gabor şi Andrei Ailenei, doi tineri din Dieceza de Iaşi, primul originar din Bacău, iar al doilea din Paşcani, au pornit în pelerinaj, pe jos, spre Santiago de Compostella, Spania, la 12 martie 2018. Şi-au propus să parcurgă peste 500 km, sperând să ajungă la Santiago de Compostella la 24 martie 2018.
Fiind pe drum, au dat curs invitaţiei de a participa, prin legătură telefonică, la emisiunea "Planeta Creştină", difuzată pe postul Radio Maria, luni, 19 martie 2018, la ora 15.30.
În cadrul mărturiei lor, au povestit ascultătorilor de unde le-a venit acest gând al pelerinajului, care este ritmul în care merg, provocările pe care le au pe drum, scopul pentru care doresc să meargă atât de mult pe jos.
Din ultimele date statistice rezultă că anual, ajung la Santiago de Compostella, pe jos, peste 150.000 de pelerini şi aproape 3 milioane de turişti de pe toate continentele.
Mii de pelerini se îndreaptă spre Santiago de Compostela, unde se crede că s-ar afla mormântul apostolului Iacob, patronul spiritual al Spaniei. Pelerinii parcurg drumul cu trenul, cu maşina, cu bicicleta sau autocarul, dar în special pe jos, păstrând tradiţia şi semnificaţia iniţială a drumului. În Europa Occidentală sunt organizate puncte de plecare, trasee bine marcate, sunt editate hărţi cu puncte de interes şi cazare, trasee bine descrise, puncte de informare sau primire a pelerinilor susţinute de organizaţii sau asociaţii caritabile.
De-a lungul timpului principala motivaţie a străbaterii acestui drum lung şi dificil a fost cea religioasă, de a face penitenţă sau de a cere sfântului Iacob protecţie şi ajutor. Pentru cei de azi pelerinajul are pe lângă scopul religios şi o motivaţie culturală şi reprezintă un test al rezistenţei fizice sau o incursiune în propria experienţă de viaţă.
În ultimul timp s-a produs o reală renaştere a pelerinajului, iar ca o recunoaştere a însemnătăţii sale pentru lumea culturală şi spirituală europeană, din 1987 Camino de Santiago a devenit Drum Cultural European. În 1993 Camino de Santiago a fost inclus în lista patrimoniului UNESCO.
Pelerinilor, care au parcurs pe jos sau călare cel puţin 100 de kilometri, de altfel şi cicliştilor, care au parcurs 200 km pe bicicletă, li se acorda un certificat de recunoaştere a traseului parcurs în scop religios, certificat care se numeşte Compostela, cu text în latină. Călătorii trebuie să dovedească însă faptul că sunt pelerini cu paşaportul de pelerin, numit "credencial", ştampilat la adăposturile sau parohiile vizitate de-a lungul traseului.
Pr. Cristian Bîrnat
* * *
Radio Maria, emisiunea "Planeta creştină", ediţia din 19 martie 2018:
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 19 martie: Tineri pelerini spre Santiago de Compostella, la Radio Maria
