O pagină nouă
Surpriză în Internet: tinerii chinezi caută cuvintele "Dumnezeu" şi "Isus"
De Umberto Sirio
Creşterea numărului de credincioşi în marea ţară asiatică pune la încercare guvernul chinez, care are intenţia de a construi o "teologie creştină chineză, adaptată la condiţia naţională chineză şi care să se integreze în cultura sa". Cuvintele Papei în brazda trasată de Matteo Ricci şi de misionarii de ieri şi de astăzi.
Salutul Papei adresat Chinei şi reacţiile. "Întorcându-mă la Roma după vizita mea în Coreea, doresc să reînnoiesc dumneavoastră excelenţă şi cetăţenilor dumneavoastră asigurarea celor mai bune salutări şi invoc binecuvântarea divină asupra ţării dumneavoastră". Acestea sunt cuvintele pe care Papa Francisc le-a adresat preşedintelui Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, în timp ce avionul de întoarcere din Coreea survola - a fost vorba de prima dată pentru un pontif - teritoriul marii ţări asiatice. În discursul adresat episcopilor asiatici, Papa afirmase că el speră "cu fermitate că acele naţiuni care încă nu au relaţii depline cu Sfântul Scaun nu vor ezita să promoveze un dialog în folosul tuturor", adăugând: "Nu vorbesc aici numai despre dialogul politic, ci despre un dialog fratern. Aceşti creştini nu vin ca nişte cuceritori, ei nu caută să şteargă identitatea voastră". Au fost imediate răspunsurile. Cel al guvernului chinez - "China a fost mereu sinceră în îmbunătăţirea relaţiilor sale cu Vaticanul şi a făcut mereu eforturi pozitive în acest sens", a comentat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe - şi cel al părintelui Mathw Zhen Xuebi, purtător de cuvânt al Asociaţiei Patriotice care se contrapune Bisericii subterane în comuniune cu Roma, care a declarat ceea ce este prezentat de "Vatican Insider": "Avem speranţa că într-o zi China şi Vaticanul să poată stabili raporturi diplomatice şi că Papa va fi în măsură să viziteze China".
Ateism, materialism şi credinţă religioasă. Condiţionări, dificultăţi şi persecuţii - să ne gândim la atâţia preoţi, episcopi şi cardinali din Biserica Catolică subterană ţinuţi în închisoare, dintre care unii dispăruţi - au fost determinaţi din punct de vedere istoric în China de politica anti-religioasă urmată încă din 1949 de Partidul Comunist - ateu, materialist şi totalitar - care a pus statul (şi partidul) în vârful valorilor care trebuie urmărite pentru cetăţeni. Deşi încă rămâne intactă acest mod de a pune lucrurile - aşa încât guvernul chinez, prin mijloacele media de stat, a difuzat intenţia de a construi o "teologie creştino-chineză care să se adapteze la condiţia naţională chineză şi să se integreze în cultura sa", după cum a afirmat Wang Zuoan, director al administraţiei statale pentru problemele religioase - multe sunt faptele care documentează consolidarea interesului faţă de credinţă şi a practicii religioase.
"Drumul" posibil. Un studiu din acest an referitor la folosirea internetului demonstrează că pentru tinerii chinezi cuvântul "Dumnezeu" este cel mai căutat în mod absolut, cuvântul "Isus" depăşeşte pe preşedintele Xi Jinping, Papa este "mai interesant" decât Mao, cercetările despre Biblie "maltratează" pe cele despre "broşura roşie". Conform estimărilor difuzate de "China Daily", în fiecare zi în ţară sunt botezate 500 de mii de persoane şi se asistă la o creştere de neoprit a numărului de credincioşi protestanţi: actualmente ar fi între 23 şi 40 de milioane şi unii studioşi consideră că vor ajunge la 160 de milioane în 2025. În regiunea Zhejiang - capitala, Wenzhou, este supranumit "Ierusalimul ceresc" şi creştinii, aproape toţi protestanţi, reprezintă 15% din populaţie - n-a lipsit reacţia autorităţilor, care au decis demolarea a 130 de hectare de edificii religioase. Pentru motive "urbanistice", s-a spus. Şi catolicii sunt în creştere constantă: vor ajunge la 12 milioane şi conform surselor oficiale ar fi peste 4.600 de biserici catolice deschise, gestionate de Asociaţia Patriotică, la care se adaugă locurile de cult secrete ale Bisericii subterane. Acesta este contextul în cadrul căruia se coboară cuvintele pe care Papa le-a adresat în timpul călătoriei sale în Coreea poporului şi guvernului chinez, "punându-se la dispoziţie - aşa cum a scris Bernardo Cervellara la AsiaNews - fără apărări şi fără arme: este drumul lui Matteo Ricci şi cel al atâtor misionari din trecut şi din prezent în China".
(După agenţia SIR, 27 august 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
