Papa Francisc şi Sinodul Bisericii
Greco-Catolice Ucrainene
Foto: Vatican News, 2019

Veneratului frate
Preafericirea Sa arhiepiscop major de Kyiv-Halyć
Sviatoslav Şevciuc

Lăudat să fie Isus Cristos!

Preafericite,
Dragi fraţi episcopi ai Bisericii greco-catolice ucrainene,

Vă salut cordial pe voi toţi, adunaţi în Sinod la Przemyśl, de la 7 la 15 iulie 2022. Acest Sinod, conform proiectului prealabil, ar fi trebuit să se desfăşoare la Kiev, însă dramatica situaţie a războiului, deja în a cincea lună a sa, nu a permis asta.

Recent, la 27 iunie, Biserica greco-catolică ucraineană a celebrat comemorarea liturgică a fericiţilor martiri, beatificaţi de Sfântul Ioan Paul al II-lea la Lvov în timpul vizitei sale în Ucraina în 2001. Dar în acest moment înţelegem mai bine circumstanţele în care au trăit şi au murit aceşti martiri, între care erau episcopi, preoţi, călugări, călugăriţe şi laici căzuţi victime ale regimului sovietic comunist. Astăzi ei ocrotesc din cer poporul lor care suferă: ocrotirii lor încredinţez pe toţi membrii Sinodului.

Iubiţi fraţi episcopi, mă unesc spiritual cu suferinţa voastră, asigurând rugăciunea mea şi angajarea mea, care adesea, din cauza situaţiei delicate, nu reiese în mass-media. Sinodul Episcopilor, a cărui temă este "Sinodalitate şi catolicitate: experienţa BGCU", ca scop trebuie să aibă binele Bisericii şi al fiecărui credincios, şi să fie de asemenea loc de întâlnire şi de ajutor reciproc pe calea comună a vieţii, în căutarea de noi moduri de însoţire a credincioşilor şi de apropiere de ei. Încă o dată aş vrea să vă amintesc cuvintele pe care le-am spus arhiepiscopului major şi mitropoliţilor la întâlnirea noastră la Roma în iulie 2019:

"Apropierea păstorilor de credincioşi este un canal care se construieşte zi de zi şi care aduce apa vie a speranţei. Se construieşte astfel, întâlnire după întâlnire, cu preoţii care cunosc şi iau la inimă preocupările oamenilor, iar credincioşii care, prin îngrijirile pe care le primesc, asimilează vestirea Evangheliei pe care păstorii o transmit. Nu o înţeleg dacă păstorii intenţionează numai să-l spună pe Dumnezeu; o înţeleg dacă ei se străduiesc să-l dea pe Dumnezeu: dăruindu-se pe ei înşişi, rămânând aproape, martori ai Dumnezeului speranţei care s-a făcut trup pentru a merge pe străzile omului. Biserica să fie locul de unde se ia speranţă, unde se găseşte uşa mereu deschisă, unde se primesc mângâiere şi încurajare" (AAS 7 [2019], 1126-1127).

Întâlnirea de astăzi să vă inspire în continuarea creativă a tradiţiei extraordinare a credinţei Părinţilor, înrădăcinată şi susţinută de generaţii în poporul lui Dumnezeu din naţiunea voastră. Mă rog ca Biserica voastră şi poporul vostru, însufleţiţi de forţa sacramentelor, îndreptând privirea spre Inima Neprihănită a Mariei, să nu piardă niciodată speranţa creştină în timpuri mai bune.

Tuturor membrilor Sinodului împart binecuvântarea mea.

Roma, Lateran, 30 iunie 2022

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu