Sărbătoarea şi săptămâna Milostivirii Divine în Polonia
De la devoţiune la caritate

de Simone Caleffi

"Lumea are nevoie în mod constant de martori ai milostivirii, de persoane sensibile şi cordiale, care să transforme propriile ambiente în locuri unde iubirea milostivă să devină o realitate care redă speranţă, unde cei mai excluşi şi cei care au nevoie de ajutor să nu fie uitaţi": este unul dintre pasajele cele mai semnificative ale mesajului pe care monseniorul Wiesław Szlachetka, episcop auxiliar de Gdańsk, l-a scris cu ocazia sărbătorii Milostivirii Divine, eveniment deosebit de prezent în Polonia, aşa încât a dat început unei adevărate Săptămâni a Milostivirii. La 16 aprilie, se deschide a 79-a ediţie a acestui eveniment, al cărui sens este cuprins în mesajul prelatului polonez - care este şi preşedinte al comisiei pentru caritate - cu titlul: "Pentru că am primit milostivire, să devenim milostivi". Este vorba de o expresie rostită de Papa Francisc, în omilia din această sărbătoare, la 11 aprilie 2021. Celebrând Euharistia în Biserica "Santo Spirito in Sassia" la Roma, Sfântul Părinte a amintit motoul său episcopal, luat dintr-o reflecţie despre alegerea vameşului Levi ca apostol: Miserando atque eligendo. Ca şi Sfântul Matei, pe care Isus l-a ales folosind milostivire faţă de el, şi noi, care "am fost milostiviţi, să devenim milostivi".

Biserica din Polonia a luat cu adevărat în serios aceste cuvinte. Din datele oficiale ale Caritas-ului naţional, se află, de fapt, că a demarat numeroase iniţiative nu numai pentru Ucraina, ci şi pentru Siria, Yemen, Venezuela şi Argentina, ţara din care provine însuşi Papa Francisc, unde încă există copii care mor de foame. Ca titlu exemplificativ, se semnalează că Congregaţia Fraţilor Minori din Parohia "Preasfânta Inimă a lui Isus" duce înainte de mulţi ani programul "Cup of milk", la Puerto Libertas, în Argentina. Apoi, îndeosebi Caritas din Polonia a pus în picioare activităţi în favoarea învecinatei Ucraina, încă de la invazia rusă din 24 februarie 2022. Pentru refugiaţii din război, Caritas Polska şi diferitele Caritas diecezane au constituit treizeci şi două de centre de asistenţă pentru migranţi şi refugiaţi, care furnizează asistenţa lor socială şi psihologică gratuită, cursuri de limbă poloneză, o agenţie de situare, consultanţă legală, traduceri oficiale şi zone de jocuri pentru copii. Aceste centre au furnizat deja sprijin pentru aproape două sute de mii de ucraineni. În timpul crizei de la graniţă, au fost servite peste două milioane de porţii de mâncare refugiaţilor, pentru care, în timpul anului, au fost cheltuiţi 26.500.000 de zloţi. În total, circa două milioane de persoane au primit diferite forme de sprijin. Treizeci şi unu de mii de voluntari au ajutat refugiaţii ucraineni în toată Polonia, dintre care 1.300 la graniţă. Patru mii de copii ucraineni au participat la călătorii de vacanţă şi tot atâţia au primi kit de începere şcolară. Două sute de copii ucraineni în încredinţare, împreună cu tutorii lor, sunt acoperiţi de un sprijin concret. Peste 1.600 de copii au primit asistenţă şi sprijin educativ în dieceze. Refugiaţii au fost ajutaţi direct la graniţă, în punctele de ajutor, alimentaţi cu mâncare, băuturi calde, termosuri, pături, saci de dormit şi altele. În sfârşit, Caritas a colaborat cu serviciile de la graniţă şi cu ordinariatul militar. Valoarea totală a asistenţei financiare şi materiale a Caritas pentru ucraineni în Polonia a fost de 337 milioane de zloţi.

Privind la marea operă pe care Biserica poloneză a promovat-o în favoarea persoanelor lovite de război şi de alte calamităţi, nu se poate să nu ne gândim la cuvintele Papei Francisc după audienţa generală din Vatican de miercuri, 12 aprilie: "Domnul nu încetează niciodată să fie milostiv: să ne gândim la Milostivirea lui Dumnezeu care ne primeşte mereu, ne însoţeşte mereu, nu ne lasă singuri niciodată". Efectiv, Caritas din Polonia nu i-a neglijat nici pe cei care au rămas în Ucraina. De fapt, în colaborare cu Caritas-spes, le-a furnizat ajutoare materiale pentru peste 260 de milioane de zloţi, a lansat un hub de stocare transfrontalieră şi a organizat transporturi umanitare, dând hrană, medicamente şi articole de primă necesitate.

Caritas Polska a demarat campania "Packa dla Ukraina", pe baza căreia au fost trimise peste 83.000 de pachete, cu produse alimentare şi pentru igienă, cu o valoare de peste 29 de milioane de zloţi. În total, Caritas a furnizat 597 de milioane de zloţi ucrainenilor care au trecut graniţa poloneză şi celor care au rămas în ţară.

Originile festivităţii

Din Cracovia la lumea întreagă

În a doua duminică după Paşte, Biserica celebrează sărbătoarea Milostivirii Divine, instituită de Sfântul Ioan Paul al II-lea, aşa cum a cerut Isus, prin Faustina Kowalska. Festivitatea are cel mai înalt rang între toate formele de devoţiune faţă de Milostivirea lui Dumnezeu (coroniţa şi altele), care au fost revelate sorei Faustina, ale cărei rămăşiţe pământeşti se află în Sanktuarium Bożego Miłosierdzia, la Cracovia. Maria Faustina Elena Kowalska (Glogowiec, 25 august 1905 - Cracovia, 5 octombrie 1938) aparţine Surorilor Sfintei Fecioare Maria a Milostivirii şi a fost propagatoarea devoţiunii faţă de Isus milostiv, aşa încât să fie venerată ca "apostolă a Milostivirii Divine". Chiar de la canonizarea sa, la 30 aprilie 2000, duminica in albis a început să se numească "duminica Milostivirii Divine". În 1985, cardinalul Franciszek Macharski a fost primul care a inserat în calendarul liturgic al Arhidiecezei de Cracovia, această sărbătoare pe care, după aceea, alţi episcopi din Polonia au introdus-o în diecezele lor. După aceea, la cererea întregului episcopat polonez, în 1995, pontiful de atunci, Ioan Paul al II-lea, a dispus această celebrare pentru toate circumscripţiile ecleziastice din naţiune. La 18 mai 2020, Papa Francisc a introdus în calendarul roman general comemorarea facultativă a Sfintei Faustina.

Sfânta Faustina şi Jurnalul său

După cum prezintă sora Faustina, în timpul unei viziuni, Isus i-a cerut pentru prima dată să instituie această sărbătoare la Płock, în 1931: "Vreau să fie o sărbătoare a Milostivirii. Doresc ca această imagine, pe care o vei picta cu pensula, să fie binecuvântată solemn în prima duminică după Paşte, duminică ce va fi sărbătoarea Milostivirii" (Jurnalul sfintei Faustina Kowalska, 49). Alegerea celei de-a doua duminici a Paştelui are o semnificaţie teologică profundă, care indică un raport strâns între misterul pascal al Răscumpărării şi cel al Milostivirii divine. Această legătură este subliniată şi de novena la Milostivirea Divină, care începe în Vinerea Sfântă. Sărbătoarea nu este gândită numai pentru cel care este credincios, ci tinde să face să răsară sentimente de evlavie creştină şi convertire la Isus în cel care se simte distant. Pentru a primi darul acestei zile, trebuie trăite condiţiile sale (încredere în bunătatea lui Dumnezeu şi iubire faţă de aproapele) şi să fie în starea de har primită cu iertarea şi cu împărtăşania sacramentală.

(După L'Osservatore Romano, 14 aprilie 2023)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu