Vineri, 20 decembrie 2024, la Seminarul Franciscan din Roman a avut loc o Sfântă Liturghie solemnă, cu prilejul comemorării a 18 ani de la trecerea la Domnul a Slujitorului lui Dumnezeu pr. Anton Demeter, OFMConv. Evenimentul a fost prezidat de pr. Damian-Gheorghe Pătraşcu, ministrul provincial al Fraţilor Minori Conventuali din România, şi a reunit aproximativ 20 de preoţi, rude ale părintelui Anton, precum şi numeroşi credincioşi veniţi să îi cinstească memoria.
Cu această ocazie, a fost subliniată moştenirea spirituală şi exemplul de credinţă pe care pr. Anton l-a lăsat Bisericii şi celor care l-au cunoscut. Predica pr. Damian a readus în atenţia celor prezenţi ultimele clipe din viaţa părintelui Anton, marcate de seninătate şi de o încredere neclintită în Dumnezeu.
Redăm în continuare predica rostită cu acest prilej, ca un gest de recunoştinţă pentru o viaţă dedicată iubirii faţă de Cristos, slujirii credincioşilor şi urmării exemplului Sfântului Francisc:
"Aceasta este generaţia celor care-l caută pe el, al celor care caută faţa Dumnezeului lui Iacob."
Aceasta, a noastră, a celor prezenţi aici, iubiţi credincioşi, dragi fraţi, şi nu alta, este generaţia celor care-l caută pe Domnul, al celor care caută faţa Dumnezeului lui Iacob. Să-i mulţumim lui Dumnezeu că ne-a ales, pentru a fi martorii lui, discipoli misionari ai lui Cristos, aşa cum ne invită şi tema anului pastoral al diecezei noastre.
Ne-am adunat astăzi să celebrăm această Sfântă Liturghie, în amintirea Slujitorului lui Dumnezeu pr. Anton Demeter, cel care acum 18 ani, cum era în seara asta, în timpul cinei, în vreme ce seminariştii ne colindau în sala de mese, se pregătea să se reîntoarcă în "casa Tatălui". Eram prezent şi îmi amintesc bine cum fratele Iulian Balan, cel care avea grijă de părintele Anton, a venit în sala de mese şi i-a şoptit la ureche părintelui provincial: "Părinte, veniţi sus; cred că părintelui Anton i-a sosit ceasul să plece". Iar părintele provincial, fără a spune nimănui nimic, s-a ridicat şi, urmat de vreo câţiva dintre noi, a plecat spre camera pr. Anton. L-am văzut pe pr. Anton cu privirea senină, îndreptată deja spre Cer. Noi ne rugam rozariul.
Astăzi, după 18 ani de la acea scenă, singurul lucru care mi-a rămas pe retina ochilor este seninătatea chipului părintelui Anton. O seninătate tăcută, dar care parcă striga din toţi rărunchii cuvintele Sfântului Paul: "Eu deja sunt oferit ca jertfă şi timpul plecării mele a sosit. Am luptat lupta cea bună, am ajuns la capătul alergării, mi-am păstrat credinţa. De acum, îmi este rezervată coroana dreptăţii pe care mi-o va da în ziua aceea Domnul, Judecătorul cel drept; şi nu numai mie, ci şi tuturor acelora care au iubit arătarea lui." (2Tim 4,6-8).
Cum răsună oare aceste cuvinte în inimile noastre, rostite de un muribund: "Am luptat lupta cea bună, am ajuns la capătul alergării, mi-am păstrat credinţa"?
Şi, aşa cum mulţi dintre noi cunoaştem, pr. Anton chiar a avut de luptat cu toate stihiile şi urgiile vremii, pe care e mai bine să nu le mai pomenim, ca să nu pierdem vremea degeaba. A luptat împotriva tuturor acestora cu armele credinţei, prima dintre ele fiind înţeleptele şi veşnicele cuvinte ale Scripturii, cele pe care am ales să le săpăm şi pe placa mormântului său: "De fapt, ştim că toate conlucrează spre binele celor care îl iubesc pe Dumnezeu, adică al celor care sunt chemaţi după planul lui. Căci pe cei pe care i-a cunoscut de mai înainte, de mai înainte i-a şi rânduit să fie asemenea chipului Fiului său, aşa încât el să fie primul născut între mulţi fraţi; pe cei pe care de mai înainte i-a rânduit, i-a şi chemat; pe cei pe care i-a chemat, i-a şi justificat; pe cei pe care i-a justificat, pe aceştia i-a şi glorificat." (Rom 8, 28-30).
Pr. Anton a ştiut că "toate conlucrează spre binele celor care îl iubesc pe Dumnezeu, adică al celor care sunt chemaţi după planul lui", pentru că a ştiut în cine şi-a pus speranţa şi încrederea. Şi aici, tot cuvintele marelui Apostol al Neamurilor răsună: "Din acest motiv sufăr acestea, dar nu mă ruşinez, pentru că ştiu în cine am crezut şi în cine mi-am pus încrederea şi sunt convins că el are puterea să păstreze bunul încredinţat până în ziua aceea. Ia ca normă cuvintele sănătoase pe care le-ai auzit de la mine în credinţa şi iubirea care este în Cristos Isus! Păstrează depozitul cel bun prin Duhul Sfânt, care locuieşte în noi!" (1Tim 1,12-14).
Ştiind în cine şi-a pus credinţa, a fost capabil să spună, în momentul condamnării: "Acum mă simt mai liber ca oricând, deoarece cauza lui Cristos a învins." De credinţă este vorba, dragi fraţi, iubiţi credincioşi, atunci când vorbim de pr. Anton; de o credinţă trăită cu urcarea pe crucea sa toată viaţa, în beneficiul credincioşilor, aşa cum jurase în momentul hirotonirii preoţeşti, ca să nu precupeţească niciun efort pentru mântuirea lor. De consacrarea lui pe urmele Sfântului Francisc este vorba, atunci când, tânăr frate franciscan, în secret, a avut tăria de a-şi sigila chemarea prin profesiunea solemnă, făcută în fastul întunericului şi însoţit numai de îngerii lui Dumnezeu.
Care este moştenirea ce ne rămâne de la Slujitorul lui Dumnezeu pr. Anton Demeter? Credinţa nestrămutată, libertatea autentică altoită în Cristos, dragostea neţărmurită faţă de Preacurata Fecioară Maria şi, încoronarea tuturor acestora, ucenic fidel al Sfântului Francisc şi frate prin excelenţă al frumoasei şi binecuvântatei noastre Provincii.
Îţi mulţumim, Doamne, că l-ai dat pe pr. Anton fraternităţii şi lumii noastre, pentru a fi far călăuzitor în noapte; îţi mulţumim pentru mărturia lui de credinţă, de speranţă şi de dragoste şi te rugăm, pentru noi toţi, mai ales pentru cei ce suferă, pentru cei bolnavi, pentru cei care au rătăcit drumul lor spre Betlehem, să-i readuci pe calea mântuirii, prin mijlocirea sfinţilor şi mărturisitorilor Tăi, prin mijlocirea vrednicului nostru de pomenire, Slujitorul lui Dumnezeu Anton. Amin.
Pr. Damian-Gheorghe Pătraşcu, OFMConv.,
ministru provincial
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 20 decembrie: Roman: Comemorarea a 18 ani de la trecerea la Domnul a Slujitorului lui Dumnezeu pr. Anton Demeter, OFMConv.
* * *
Din arhiva ercis.ro:
Părintele care m-a atenţionat. In memoriam pr. Anton Demeter
Oţeleni: Comemorarea preotului Anton Demeter, mărturisitor al credinţei
Slujitorul lui Dumnezeu preot Anton Demeter, OFMConv., şi ieslea de Crăciun
Oţeleni: 98 de ani de la naşterea Slujitorului lui Dumnezeu preot Anton Demeter, OFMConv.
Roman: Comemorarea trecerii la Tatăl a pr. Anton Demeter OFMConv.
In memoriam Slujitorul lui Dumnezeu preot Anton Demeter (20 decembrie 2006 - 20 decembrie 2022)
Răstignit pentru Cristos, dăruit lumii. Slujitorul lui Dumnezeu preot Anton Demeter
Roman: Osemintele preotului Anton Demeter au fost depuse în Capela Institutului Franciscan
Roman: Osemintele preotului Anton Demeter vor fi depuse în Capela Institutului Franciscan
O carte despre slujitorul lui Dumnezeu pr. Anton Demeter, "părintele fără picioare"
Slujitorul lui Dumnezeu preot Anton Demeter, OFMConv., în Cetatea Vaticanului
Roman: Încheierea fazei diecezane a procesului de beatificare a pr. Anton Demeter OFMConv.
Liber în închisoare - Slujitorul lui Dumnezeu pr. Anton Demeter, OFMConv.
"Nu!" In memoriam pr. Anton Demeter, OFMConv.
Butea: Comemorarea slujitorului lui Dumnezeu pr. Anton Demeter, OFMConv.
13 martie, ziua condamnării slujitorului lui Dumnezeu preot Anton Demeter
Roman: Liturghia de deschidere a procesului de beatificare a pr. Anton Demeter
Începerea primei etape a cauzei de beatificare a pr. Anton Demeter
Roman: Liturghie de comemorare a opt ani de la trecerea la Domnul a părintelui Anton Demeter
Roman: Funeraliile pr. Anton Demeter
A trecut la Domnul pr. Anton Demeter
