Regina Coeli (7 aprilie 2013)
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
În această duminică ce încheie octava de Paşti, reînnoiesc tuturor urarea pascală cu însăşi cuvintele lui Isus Înviat: "Pacea să fie cu voi!" (In 20,19.21.26). Nu este un salut şi nici o simplă urare: este un dar, ba chiar darul preţios pe care Cristos îl oferă discipolilor săi după ce a trecut prin moarte şi iad. Dăruieşte pacea, aşa cum a promis: "Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă. Eu nu v-o dau aşa cum o dă lumea" (In 14,27). Această pace este rodul victoriei lui Dumnezeu asupra răului, este rodul iertării. Şi este chiar aşa: adevărata pace, aceea profundă, vine din faptul de a avea experienţa milostivirii lui Dumnezeu. Astăzi este duminica Divinei Îndurări, prin voinţa fericitului Ioan Paul al II-lea, care a închis ochii pentru lumea aceasta chiar în ajunul acestei duminici.
Evanghelia lui Ioan ne prezintă că Isus a apărut de două ori apostolilor închişi în cenacol: prima, chiar în seara învierii, şi de data aceea nu era Toma, care a spus: dacă eu nu văd şi nu ating, nu cred. A doua oară, după opt zile, era şi Toma. Şi Isus s-a adresat chiar lui, l-a invitat să privească rănile, să le atingă; şi Toma a exclamat: "Domnul meu şi Dumnezeul meu!" (In 20,28). Atunci Isus a spus: "Pentru că m-ai văzut, ai crezut. Fericiţi cei care nu au văzut şi au crezut" (v. 29). Şi cine erau aceştia care nu au văzut şi au crezut? Alţi discipoli, alţi bărbaţi şi femei din Ierusalim care, deşi nu l-au întâlnit pe Isus înviat, au crezut în mărturia apostolilor şi a femeilor. Acesta este un cuvânt foarte important despre credinţă, putem să-l numim fericirea credinţei. Fericiţi cei care nu au văzut şi au crezut: aceasta este fericirea credinţei!
În orice timp şi în orice loc sunt fericiţi cei care, prin Cuvântul lui Dumnezeu, proclamat în Biserică şi mărturisit de creştini, cred că Isus Cristos este iubirea lui Dumnezeu întrupată, Milostivirea întrupată. Şi acest lucru este valabil pentru fiecare dintre noi!
Isus le-a dăruit apostolilor, împreună cu pacea sa, pe Duhul Sfânt, pentru ca să poată răspândi în lume iertarea păcatelor, acea iertare pe care numai Dumnezeu o poate da şi care a costat Sângele Fiului (cf. In 20,21-23). Biserica este trimisă de Cristos înviat să transmită oamenilor iertarea păcatelor şi astfel să facă să crească Împărăţia iubirii, să semene pacea în inimi pentru ca să se afirme şi în relaţii, în societăţi, în instituţii. Şi Duhul lui Cristos Înviat alungă frica din inima apostolilor şi-i determină să iasă din cenacol pentru a duce Evanghelia. Să avem şi noi mai mult curaj să mărturisim credinţa în Cristos Înviat! Nu trebuie să ne fie frică să fim creştini şi să trăim ca nişte creştini! Noi trebuie să avem acest curaj, să mergem şi să-l vestim pe Cristos Înviat, pentru că El este pacea noastră, El a făcut pacea, cu iubirea sa, cu iertarea sa, cu sângele său, cu milostivirea sa.
Dragi prieteni, astăzi după-amiază voi celebra Euharistia în Bazilica Sfântul Ioan din Lateran, care este catedrala Episcopului de Roma. Să o rugăm împreună pe Fecioara Maria pentru ca să ne ajute, Episcop şi popor, să mergem în credinţă şi în caritate, încrezători mereu în milostivirea Domnului: El mereu ne aşteaptă, ne iubeşte, ne-a iertat cu sângele său şi ne iartă ori de câte ori mergem la El ca să cerem iertarea. Să avem încredere în milostivirea sa!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
