Regăsind speranţa şi solidaritatea
Mesaj al preşedinţilor Conferinţelor Episcopale din UE către instituţiile UE şi statele membre
Preşedinţii Conferinţelor Episcopale ale tuturor statelor membre UE au adresat miercuri, 18 noiembrie 2020, un mesaj de speranţă şi un apel la solidaritate către instituţiile UE şi statele membre în acest moment istoric dureros şi incert marcat de pandemia Covid-19. Conferinţele Episcopale ale UE afirmă: "Ne străduim să construim o fraternitate universală care să nu lase pe nimeni exclus".
În lumina scrisorii recent publicate a Papei Francisc despre Europa, mesajul "Regăsind speranţa şi solidaritatea" scris de preşedinţii Conferinţelor Episcopale din Uniunea Europeană abordează în principal lupta împotriva Covid-19 şi eforturile comune pe care toţi suntem chemaţi să le facem pentru a asigura o recuperare corectă, justă şi centrată pe persoană.
Prin acest mesaj, Biserica Catolică din Uniunea Europeană îşi reafirmă angajamentul deplin faţă de construcţia Europei. Împreună cu valorile sale fundamentale: "solidaritatea, libertatea, inviolabilitatea demnităţii umane, democraţia, statul de drept, egalitatea şi apărarea şi promovarea drepturilor omului - declară episcopii - [proiectul european] a adus pace şi prosperitate continentului nostru".
"Împreună cu alte Biserici şi comunităţi ecleziale surori, cu membrii din alte tradiţii religioase şi persoane de bunăvoinţă - continuă mesajul - Biserica Catolică din Europa se străduieşte să construiască o fraternitate universală care să nu lase pe nimeni exclus".
În acest moment dificil şi dureros, Biserica Catolică ne invită pe noi toţi, inclusiv instituţiile UE şi guvernele naţionale, să acţioneze în solidaritate şi speranţă, unitate şi dialog, încredere şi responsabilitate. "Credinţa - spun preşedinţii - ne cheamă să ieşim din noi înşine şi să vedem în celălalt, mai ales în cel care suferă şi stă la marginea străzilor noastre, un frate şi o soră şi să fim dispuşi chiar să ne dăm viaţa pentru ei".
Declaraţia a fost elaborată la iniţiativa Comisiei Conferinţelor Episcopale din Uniunea Europeană (COMECE), pornind de la şedinţa convocată la 30 septembrie 2020, adunând pentru prima dată pe toţi preşedinţii episcopatelor UE.
* * *
REGĂSIND SPERANŢA ŞI SOLIDARITATEA
Mesaj al preşedinţilor Conferinţelor Episcopale din Uniunea Europeană
către Instituţiile europene şi ţările membre
Biserica Catolică din Uniunea Europeană, reprezentată de preşedinţii Conferinţelor Episcopale din statele membre, doreşte să adreseze un mesaj de speranţă şi un apel la solidaritate instituţiilor europene şi ţărilor membre în această criză care ne-a copleşit. Un mesaj în care reafirmăm angajarea noastră pentru construirea Europei, care a adus pace şi prosperitate continentului nostru şi valorilor sale fundamentale de solidaritate, libertate, inviolabilitate a demnităţii umane, democraţie, stat de drept, egalitate şi apărare şi promovare a drepturilor umane. Părinţii fondatori ai Uniunii Europene erau convinşi că Europa avea să fie forjată de crizele sale. În credinţa noastră creştină în Domnul înviat, avem speranţa că Dumnezeu poate să îndrepte spre bine tot ceea ce se întâmplă, chiar şi ceea ce nu înţelegem şi ceea ce poate să pară rău, şi această credinţă este fundamentul ultim al speranţei noastre şi al fraternităţii universale. Ca Biserică Catolică din Uniunea Europeană, împreună cu celelalte Biserici şi comunităţi ecleziale surori, anunţăm şi dăm mărturie despre această credinţă şi împreună cu membrii din alte tradiţii religioase şi persoane de bunăvoinţă ne străduim să construim o fraternitate universală care să nu lase pe nimeni exclus. Credinţa ne cheamă să ieşim din noi înşine şi să vedem în celălalt, în special în cel care suferă şi stă la marginile străzilor noastre, un frate şi o soră şi să fim dispuşi chiar să ne dăm viaţa pentru ei.
Pandemia care ne-a chinuit în aceste ultime luni a zdruncinat multe din siguranţele noastre şi a revelat vulnerabilitatea noastră şi interdependenţa noastră. Bătrânii şi săracii din toată lumea au suferit cel mai rău. La această criză care ne-a surprins şi ne-a prins nepregătiţi, ţările europene au reacţionat la început cu frică, închizând graniţele interne şi frontierele externe, unele chiar refuzând să împărtăşească între ţări furnizările medicale de care era mai mare nevoie. Mulţi dintre noi eram preocupaţi că însăşi Uniunea Europeană, ca proiect economic, politic, social şi cultural, era în pericol. Atunci ne-am dat seama, aşa cum a spus Papa Francisc, că suntem în aceeaşi barcă şi că ne putem salva numai rămânând împreună. Cu determinare reînnoită, Uniunea Europeană a început să răspundă în mod unitar la această situaţie dramatică şi a demonstrat capacitatea sa de a redescoperi spiritul părinţilor fondatori. Ne dorim ca instrumentul pentru recuperare din COVID-19 şi bilanţul întărit al Uniunii Europene pentru 2021-2027, concordate în întâlnirea Consiliului European din iulie, şi negociate actualmente între Parlamentul European şi Consiliu, să poată reflecta acest spirit.
Viitorul Uniunii Europene nu depinde numai de economie şi de finanţe, ci şi de un spirit comun şi de o nouă mentalitate. Această criză este o oportunitate spirituală de convertire. Nu trebuie pur şi simplu să dedicăm toate eforturile noastre întoarcerii la "vechea normalitate", ci să profităm de această criză pentru a realiza o schimbare radicală în mai bine. Acest moment ne constrânge să regândim şi să restructurăm actualul model de globalizare, pentru a garanta respectarea mediului, deschiderea la viaţă, atenţia dată familiei, egalitatea socială, demnitatea muncitorilor şi drepturile generaţiilor viitoare. Papa Francisc, cu enciclica Laudato si', a furnizat o orientare pentru a da formă unei noi civilizaţii. În noua sa enciclică, Fratelli tutti, semnată în urmă cu puţine săptămâni pe mormântul Sfântului Francisc de Assisi, el cheamă întreaga omenire la fraternitatea universală şi la prietenia socială, neuitând pe cel care este marginalizat, rănit şi suferind. Principiile doctrinei sociale a Bisericii - precum demnitatea umană, solidaritatea, precum şi opţiunea preferenţială faţă de cei săraci şi sustenabilitatea - pot să fie un ghid pentru a construi un model diferit de economie şi societate după pandemie.
Solidaritatea este un principiu fundamental al doctrinei sociale a Bisericii şi este în centrul procesului de integrare europeană. Mult dincolo de transferările interne de resurse pentru politicile de coeziune, solidaritatea trebuie înţeleasă sub forma de "a face împreună" şi ca "a fi deschişi la integrarea tuturor", în special a celor care sunt marginalizaţi. În acest context, trebuie semnalat că vaccinul pentru COVID-19, odată disponibil, trebuie să fie accesibil pentru toţi, mai ales pentru cei mai săraci. Robert Schuman a explicat că naţiunile, departe de a fi autosuficiente, ar trebui să se susţină reciproc, şi că solidaritatea este convingerea că adevăratul interes al fiecăruia este de a recunoaşte şi a accepta în practică interdependenţa tuturor. Pentru el, o Europă unită prefigurează solidaritatea universală a întregii lumi, fără deosebire sau excludere. Pentru acest motiv, Declaraţia Schuman a subliniat responsabilitatea deosebită a Europei pentru dezvoltarea Africii. În linie cu aceste intenţii, cerem mai multe ajutoare umanitare şi de cooperare la dezvoltare şi reorientarea cheltuielilor militare spre serviciile sanitare şi sociale.
Solidaritatea europeană ar trebui să se extindă de urgenţă la refugiaţii care trăiesc în condiţii inumane în lagărele de primire şi care sunt ameninţaţi serios de virus. Solidaritatea faţă de refugiaţi nu înseamnă numai finanţări, ci şi deschiderea graniţelor Uniunii Europene în manieră proporţională, din partea fiecărui stat membru. Pactul European privind imigraţia şi azilul, prezentat de Comisia Europeană, poate să fie considerat ca un pas de evaluat cu atenţie, pentru a stabili o politică europeană comună şi dreaptă în materie de migraţie şi azil. Biserica s-a pronunţat deja cu privire la primire, distingând între diferite tipuri de migraţie (fie ea regulamentară sau neregulamentară), între cei care fug de războaie şi persecuţii şi cei care emigrează din motive economice sau ambientale, şi despre necesitatea de a ţine cont de problemele legate de siguranţă. Însă considerăm că există unele principii, valori şi obligaţii legale internaţionale care trebuie respectate mereu, independent de condiţiile persoanelor implicate. Aceste principii de acţiune şi valori sunt la baza identităţii Europei şi au originea lor în rădăcinile sale creştine. În afară de aceasta, recomandăm ca să fie facilitate parcursuri sigure şi legale pentru migranţi şi coridoare umanitare pentru refugiaţi, care să le permită să ajungă în Europa în siguranţă şi să fie primiţi, protejaţi, susţinuţi şi integraţi. În acest sens, este oportun să se colaboreze cu instituţii ale Bisericii şi asociaţii private care acţionează deja în acest domeniu. Europa nu poate şi nu trebuie să întoarcă spatele celor care provin din zone de război sau din locuri în care îndură discriminare sau nu pot trăi o viaţă demnă.
Un element crucial pentru Biserică, în multe state membre, în timpul pandemiei, este cel al respectului faţă de libertatea de religie a credincioşilor, îndeosebi libertatea de a se reuni pentru a exercita propria libertate de cult, respectând pe deplin exigenţele sanitare. Acest lucru este şi mai evident dacă se ia în considerare că operele caritative se nasc şi sunt înrădăcinate şi într-o credinţă trăită. Declarăm bunăvoinţa noastră de a menţine dialogul dintre autorităţile statale şi cele ecleziastice, pentru a găsi cel mai bun mod de a concilia respectarea măsurilor necesare şi libertatea de religie şi de cult.
S-a spus frecvent că lumea va fi diferită după această criză. Totuşi, depinde de noi dacă lumea va fi mai bună sau mai rea, dacă vom ieşi din această criză întăriţi în solidaritate sau nu. În timpul acestor luni de pandemie, am fost martori ai atâtor semne care ne îndeamnă la speranţă, de la munca personalului sanitar, la cea a acelora care se ocupă de îngrijirea bătrânilor, la gesturile de compasiune şi creativitate realizate de parohii şi de comunităţile ecleziale. Mulţi, în aceste luni dificile, au trebuit să facă sacrificii considerabile, renunţând la a-i întâlni pe cei dragi ai lor şi la a le fi alături în momentele de singurătate şi suferinţă şi uneori şi de moarte. În mesajul său Urbi et Orbi din Duminica Paştelui, Papa Francisc s-a adresat îndeosebi Europei, amintind că "după Al Doilea Război Mondial continentul a reuşit să învie şi să depăşească rivalităţile din trecut graţie unui proiect concret de solidaritate". Pentru papa, este urgent mai mult ca oricând ca "aceste rivalităţi să nu ia amploare din nou, ci toţi să se recunoască parte dintr-o unică familie şi să se susţină reciproc. Astăzi, Uniunea Europeană are în faţa sa o provocare epocală, de care va depinde nu numai viitorul său, ci şi cel al lumii întregi".
Îi asigurăm pe toţi cei care conduc şi muncesc în instituţiile europene şi statele membre, că Biserica este alături de voi în angajarea noastră comună pentru a construi un viitor mai bun pentru continentul nostru şi pentru lume. Toate iniţiativele care promovează valorile autentice ale Europei vor fi susţinute de noi. Ne dorim ca să putem ieşi din această criză mai puternici, mai înţelepţi, mai uniţi, mai solidari, mai atenţi faţă de casa noastră comună, pentru a fi un continent care stimulează lumea spre o mai mare fraternitate, dreptate, pace şi egalitate. Oferim rugăciunile noastre pentru voi toţi şi vă dăm din inimă binecuvântarea noastră. Fie ca Domnul să ne însoţească în pelerinajul nostru spre o lume mai bună!
Eminenţa Sa Cardinal Gualtiero Bassetti, Arhiepiscop de Perugia-Citta della Pieve, Italia
ES Mons. Georg Batzing, Episcop de Limburg, Germania
Eminenţa Sa Cardinal Jozef De Kesel, Arhiepiscop de Malines-Bruxelles, Belgia
ES Mons. Eric Marie de Moulins d'Amieu de Beaufort, Arhiepiscop de Reims, Franţa
ES Mons. Stanisław Gądecki, Arhiepiscop de Poznań, Polonia
ES Mons. Jan Graubner, Arhiepiscop de Olomouc, Republica Cehă
ES Mons. Gintaras Linas Grušas, Arhiepiscop de Vilnius, Lituania
Eminenţa Sa cardinal Jean-Claude Hollerich, SJ, Arhiepiscop de Luxemburg, preşedinte COMECE
ES Mons. Philippe Jourdan, Administrator Apostolic, Estonia
ES Mons. Czeslaw Kozon, Episcop de Copenhaga, Danemarca, Conferinţa Episcopală Nordică
ES Mons. dr. Franz Lackner, OFM, Arhiepiscop de Salzburg, Austria
ES Mons. Eamon Martin, Arhiepiscop de Armagh, Irlanda
Eminenţa Sa cardinal Juan Jose Omella Omella, Arhiepiscop de Barcelona, Spania
ES Mons. Jose Ornelas Carvalho, SCI, Episcop de Setubal, Portugalia
ES Mons. Aurel Percă, Arhiepiscop de Bucureşti, România
ES Mons. Christo Proykov, Episcop Eparhial al Eparhiei "Sfântul Ioan al XXIII-lea" din Sofia, Bulgaria
ES Mons. Želimir Puljić, Arhiepiscop de Zadar (Zara), Croaţia
ES Mons. Sevastianos Rossolatos, Arhiepiscop de Atena, Grecia
ES Mons. Charles Jude Scicluna, Arhiepiscop de Malta
ES Mons. Youssef Antoine Soueif, Arhiepiscop de Tripoli din Liban (Maronit), Cipru
ES Mons. Viktors Stulpins, Episcop de Liepāja, Letonia
ES Mons. Johannes H. J. van den Hende, Episcop de Rotterdam, Olanda
ES Mons. Andras Veres, Episcop de Győr (Raab), Ungaria
ES Mons. Stanislav Zore, OFM., Arhiepiscop de Ljubljana, Slovenia
ES Mons. Stanislav Zvolensky, Arhiepiscop de Bratislava, Slovacia
* * *
Informaţiile au fost preluate din comunicatul de presă al COMECE din 18 noiembrie 2020, transmis de pr. Francisc Ungureanu, secretar general al Conferinţei Episcopilor din România, instituţie cu următoarele date de contact: Str. Diligenţei, 24, sector 3, 031555-Bucureşti; tel. / fax 031/4361250; e-mail: [email protected]; www.bisericacatolica.ro.
Comisia Conferinţelor Episcopilor din Uniunea Europeană (COMECE) are următoarele date de contact: Square de Meeûs 19 - BE-1050 Brussels; tel. +3222350510; e-mail: [email protected]; website: www.comece.eu; Twitter, Facebook şi Instagram: @ComeceEU
