Răducăneni: "Isus a lăcrimat!" (In 11,35)
Cine a trecut miercuri dimineaţa, 31 august 2016, prin Răducăneni (judeţul Iaşi), a auzit sirenele câtorva ambulanţe care, cu sunetul lor alarmant, brăzdau văzduhul. Nu a fost vorba de niciun accident şi nici de vreo simulare de calamitate, ci a fost o înmormântare, a lui Ion Augustin, un tată a cinci copii, un soţ care a lucrat ca ambulanţier.
Duminică dimineaţa, 28 august 2016, Ion Augustin (51 ani), întorcându-se de la o nuntă, împreună cu soţia, după ce pusese din timp semnalizare stânga, să vireze către casă, până la care mai avea circa 150 de metri, a fost lovit de o altă maşină, care venea din spate cu mare viteză. Ion Augustin a decedat în ambulanţa sosită după accident, iar soţia, ca prin minune, şi-a revenit din şoc la spital.
Miercuri, în ziua înmormântării, oameni mulţi, ambulanţieri, medici şi asistente, preoţi au umplut pentru câteva ore strada principală din Răducăneni, în procesiune către biserică, au umplut până la refuz biserica şi apoi drumul către cimitir, îmbulzindu-se să-l mai vadă pentru ultima dată pe cel care a fost "Nea Nelu", şoferul de pe ambulanţă; "domnul Augustin", aşa cum l-au cunoscut colegii, "tata", aşa cum l-au strigat încă de la naştere copiii; "soţul", aşa cum avea să-i fie timp de 30 de ani soţiei.
Autorul accidentului a fost un tânăr şofer teribilist, un copil căruia părinţii i-au oferit o maşină încă de timpuriu, deşi la Oficiul pentru Pastoraţia Familiei am spus mereu că părinţii nu trebuie să ofere niciodată maşină şi casă copiilor, pentru că maşina şi casa nu se oferă, ci se trudeşte pentru a le avea şi se trudeşte o viaţă, pentru ca să le respecţi şi să-i respecţi şi pe cei din jur. O lecţie pentru toţi părinţii! Acul vitezometrului era oprit la 170 şi cu 170 km/h acel tânăr a provocat accidentul în urma căruia a fost ucis un om.
"Un om bun", şuşoteau femeile între ele. "Un suflet bun", a completat părintele paroh, Iulian-Eugen Kropp, la predică. "Un muncitor-ambulanţier care nu a spus niciodată «nu» şi nu era niciodată trist", au spus colegii de la ambulanţă. "Mulţumim că ne-ai dat viaţă", au spus cu ultimele puteri copiii înainte să fie coborât în mormânt.
Pe acest om, un prieten apropiat al atâtor preoţi, un binefăcător al Bisericii din Răducăneni, un soţ şi tată model pentru cei cinci copii, pe el l-am petrecut pe ultimul drum în sunet de ambulanţă, pe ritmul emoţionant al prohodului, în prezenţa celor cincisprezece preoţi şi - sunt convins - a lui Cristos cel înviat, pe a cărui icoană din biserică se află numele lui scris ca donator.
Nea Nelu, cel care a salvat atâtea vieţi ca şofer pe ambulanţă, a strâns, prin moartea sa, familia, pe consăteni şi pe preoţi, într-o mulţime interminabilă, iar la rugăciunea "Tatăl nostru", în semn de unitate, mama şi-a prins copii de mâini şi, la capătul sicriului, împreună, au recitat rugăciunea pe care, acasă, împreună cu cel care a fost soţ şi tată, au recitat-o de atâtea ori, dimineaţa şi seara, la necaz ori la bucurie.
Familia Augustin din Răducăneni de duminică dimineaţa a rămas fără soţ şi fără tată, Serviciul de Ambulanţă din Iaşi, secţia Răducăneni, a rămas fără un ambulanţier, dar cu toţii am câştigat un exemplu, un model de care ne vom aminti mereu cu bucurie, aşa cum cu bucurie ne-a arătat că trebuie să trăim, ne-a învăţat că la sfânta Liturghie trebuie să cântăm şi să ne rugăm din tot sufletul, că acasă trebuie să ducem doar voie bună şi de acasă să plecăm întăriţi, că la nevoie trebuie să ajutăm Biserica şi, mai ales, să nu ne plângem că viaţa este grea. Viaţa este viaţă, iar viaţa este o cruce; dacă Isus a putut să ducă această cruce, şi noi vom putea purta crucea vieţii împreună cu Cristos, indiferent de greutatea ei. Cristos ne invită pe toţi la bucuria învierii. Ca atare, crucea este doar o etapă, învierea este bucuria supremă la care suntem chemaţi. Cu Isus vom învia şi noi!
Nea Ionel, odihneşte-te în pace! Oficiul pentru Pastoraţia Familiei a pierdut un "fan", dar a câştigat un exemplu. Dumnezeu să te odihnească cu sfinţii săi!
Pr. Felician Tiba
Oficiul pentru Pastoraţia Familiei
* * *
Predica rostită de părintele paroh, Iulian-Eugen Kropp, la Liturghia de înmormântare:
