Răducăneni

Răducăneni - "Sfinţii Apostoli Petru şi Paul" (august 1845, reînfiinţată în 1924). Biserică zidită în perioada 1914-1938, renovată în perioada 1986-2003, sfinţită la 12 octombrie 2003.; fm: 643 (302 î. + 341 j.), cr: 1435

Prezentare

(Lumina creştinului, noiembrie 1993, p. 2)

Răducăneni, vechi târguşor din fostul judeţ Fălciu, actual judeţul Iaşi, este situat pe valea pârâului Bohotin, afluent pe dreapta Prutului, la 41 km depărtare de Iaşi spre Huşi. Săpăturile arheologice au scos la iveală resturi din cultura sec. X-XII, urme pe care unii le atribuie pecenegilor. Aşezarea a fost întemeiată pe moşia Răducanu-Rosetti, de la care vine şi numele satului, după începutul sec. XIX. Stăpânul locului a adus colonişti catolici din părţile Romanului pentru cultivarea pământului şi evrei pentru viaţa economică a târgului. Aşezământul şi învoielile târgoveţilor cu proprietarul s-au făcut prin hrisoavele din 1816 şi 1818. Lista iarmaroacelor din Moldova ne arată că la Răducăneni era târg duminica.

Nu cunoaştem exact data când s-au aşezat catolicii, dar Schematismul Misiunii din anul 1850 şi din anul 1856 menţionează că biserica de lemn a fost construită în 1829, fiind alături de cea actuală. Începutul satului trebuie să fi fost cu câţiva ani mai înainte, în jurul anului 1825. Locul bisericii şi cimitirul din jurul ei a fost donat de proprietar. În anul 1850 erau 490 suflete.

Biserica actuală, în stilul roman combinat cu cel gotic, a fost începută de pr. paroh Benvenut Wiener, care a şi murit în timpul construcţiei la 26 octombrie 1926, pe când cobora cu bobul de pe ziduri. Planul acestui lăcaş a fost făcut de arhitectul Jenric Jasz din Bucureşti şi executat de antreprenorul Lorenzo Collavigni din Huşi cu meşteri pietrari aduşi din Italia.

Piatra fundamentală s-a aşezat la 17 iulie 1914. Actul comemorativ al sfinţirii este într-o sticlă, introdus într-un bloc de piatră din colţul clădirii lângă baptister. Construcţia a durat din 1903 până în 1932, cu întrerupere între 1916 şi 1923. Lucrarea a fost continuată de pr. Daniel Hampel. În 1920 erau 300 de familii cu 1254 de suflete.

Dimensiunile bisericii sunt: lungime 32m, lăţime 17m, înălţime 24m şi înălţimea turnului 49m. Altarul central este din marmură albă, având sculptaţi pe sfinţii arhangheli Mihail şi Gabriel şi pe sfinţii apostoli Petru, Paul, Andrei şi Ioan. Pictura este stilul renaşterii cu nuanţe bizantine. Clopotele în greutate 1350, 620 şi 350 kg s-au adus din Apolda, ceasul cu patru cadrane este adus din München, orga electronică este donată de organizaţia Caritas-Passau din Germania.

Seismul din martie 1977 a afectat turnul în zona clopotelor, care a fost consolidată. În urma seismului din august 1986 biserica a fost puternic avariată. Din 1988 cu ajutorul credincioşilor binevoitori şi cu sprijinul lor financiar, s-a terminat la consolidarea totală a bisericii. Actualmente această lucrare este întreruptă din lipsă de sprijin financiar.

Pr. Petru Solomon

* * *

(Lumina creştinului, noiembrie 2003, p. 11)

Duminică, 12 octombrie, în prezenţa episcopilor Aurel Percă şi Anton Coşa, a peste 40 de preoţi şi sute de credincioşi, a numeroase autorităţi politice şi administrative, PS Petru Gherghel a sfinţit clădirea şi a consacrat altarul bisericii catolice din Răducăneni. Această celebrare a încununat eforturile depuse pentru consolidarea, modificarea şi înfrumuseţarea lăcaşului de cult, în ultimii ani, de către credincioşii acestei comunităţi, coordonaţi de părintele paroh Anton Farcaş.

Comunitatea catolică din Răducăneni este relativ nouă, întrucât documentele arhivistice ne arată faptul că primii locuitori catolici de aici au fost aduşi acum 200 de ani din satele catolice din jurul oraşului Roman de către hatmanul Răducanu Rosetti. Aceştia, deşi şi-au schimbat domiciliul, nu şi-au schimbat religia, fapt pentru care una dintre preocupările lor a fost şi aceea de a avea un lăcaş de cult, ceea ce au şi realizat în anii 1807 şi 1808.

În anul 1825, din cauza alunecărilor de teren, a început strămutarea gospodăriilor catolicilor de la Pietrosu pe actuala vatră a Satului Vechi. Aici, conform Schematismului Misiunii Catolice de Iaşi, pe locul bisericii actuale, între anii 1826 şi 1829, catolicii şi-au construit o biserică de lemn, care a suferit mai multe renovări şi amenajări, dăinuind aproape o sută de ani.

Crescând numeric, comunitatea catolică din târgu Răducăneni a dorit să-şi mărească biserica, dar nu a avut impulsul necesar executării unei asemenea lucrări. În anul 1900, venind pentru câteva zile la Răducăneni, părintele Ioan Poglut i-a învăţat pe credincioşi cum trebuie să lucreze pentru a realiza biserica pe care o doreau. Exact acum o sută de ani, în anul 1903, s-a început adunarea fondurilor, însă până în anul 1914 nu s-a lucrat aproape nimic. Între timp, părintele Iosif Tălmăcel a întocmit planurile de execuţie a acestei biserici, în stil roman combinat cu nuanţe gotice.

În vara anului 1914, noul paroh de Huşi, părintele Felix Raffaeli, şi părintele Benevenut Wiener, administrator parohial la Răducăneni, au hotărât să treacă imediat la acţiune. Au adus aici pe meşterii italieni Alois şi Petru Zotto, iar în ziua de 10 iulie 1914 au început săpăturile pentru temelia bisericii. Şase zile mai târziu, s-a obţinut autorizaţia de construire a bisericii, iar piatra fundamentală s-a pus şi s-a sfinţit a doua zi.

Venind ca paroh de Răducăneni, la 21 iulie 1916, părintele Benevenut Rudolf Wiener i-a mobilizat aşa de mult pe credincioşi, încât, prin eforturi fizice şi financiare deosebite, au ridicat zidurile bisericii şi stâlpii de susţinere a plafonului. La moartea misterioasă a acestuia, 26 octombrie 1926, zidăria turnului era gata şi trebuia să se monteze lemnăria şi crucea turnului. O lună mai târziu s-a încheiat zidirea turnului. Prin grija noului paroh, părintele Daniel Hampel, în anul următor s-au adus clopotele bisericii şi ceasornicul turnului, după care s-a realizat acoperişul turnului. În anii următori s-a realizat şi acoperişul bisericii, din tablă zincată.

Sub coordonarea pr. Felix Raffaeli, biserica a fost tencuită în exterior în anul 1937, iar în anul următor s-a încheiat tencuitul interiorului bisericii. Ulterior s-au făcut duşumelele, s-a construit altarul din marmură şi s-a amenajat restul interiorului. Pictura din biserică a fost renascentistă cu nuanţe bizantine.

Cutremurul din anul 1941 a afectat tencuiala bisericii şi a fost nevoie de o intervenţie rapidă, coordonată de preoţii Mihai Demeter şi Nicolae Ivanciuc. Ulterior, seismele din anii 1977 şi 1986 au devastat biserica aşa de mult, încât specialiştii au hotărât executarea unor lucrări de consolidare a rezistenţei. Ele au fost începute, în toamna anului 1986, sub conducerea părintelui Petru Solomon, dar au fost sistate în anul următor. Fiind numit paroh de Răducăneni, acum 10 ani, părintele Anton Farcaş a primit din partea episcopului şi misiunea de a consolida şi modifica biserica, ce deserveşte o comunitate catolică ce însumează aproape 2.500 de suflete în peste 850 de familii. În această biserică, anul trecut s-au celebrat 34 de botezuri, 10 căsătorii şi 29 de servicii funerare.

Pr. Alois Moraru

Filiale

• Gura Bohotin — 12 km
• Bohotin — 6 km
• Comarna — 22 km
• Cozmeşti — 25 km
• Zberoaia — 10 km