Planul pastoral al Diecezei Romano-Catolice de Iași 2022-2025

Planul pastoral al Diecezei Romano-Catolice de Iaşi 2022-2025

PS Iosif Păuleţ, împreună cu membrii Secţiunii Pastoraţie, a elaborat Planul pastoral al Diecezei Romano-Catolice de Iaşi pentru perioada 2022-2025. Redăm în continuare mesajul episcopului şi textul de referinţă al acestui plan.

Cuvântul episcopului Iosif Păuleţ

"Are loc aici experienţa unor noi Rusalii [...] unde Duhul Sfânt îmbrăţişează diferenţele dintre noi şi ne dăruieşte puterea de a deschide drumuri de speranţă dând ce-i mai bun din noi; este acelaşi drum pe care l-au început apostolii acum două mii de ani, fiind astăzi rândul nostru să dăm mărturie şi să ne decidem să semănăm. Nu putem aştepta s-o facă alţii; este rândul nostru. Noi suntem responsabili! Este rândul nostru!" (Papa Francisc, Discurs la întâlnirea mariană cu tineretul şi cu familiile, Iaşi, 1 iunie 2019).

Aceste cuvinte ale Sfântului Părinte Papa Francisc s-au imprimat adânc în inimile tuturor creştinilor şi ale oamenilor de bunăvoinţă prezenţi în piaţa din faţa Palatului Culturii din Iaşi, pe 1 iunie 2019. Mesajul puternic al urmaşului Sfântului Petru nu şi-a pierdut actualitatea, dimpotrivă. Prezenţa, gesturile şi cuvintele Papei Francisc la Iaşi, care au atins atât de mult inimile noastre, devin un adevărat mandat pentru Biserica noastră locală. Privind la viitorul diecezei noastre şi dorind să fim tot mai fideli misiunii pe care Dumnezeu ne-o încredinţează, găsim în moştenirea lăsată de Sfântul Părinte un izvor nesecat de inspiraţie pentru trăirea bucuriei evangheliei.

Îndemnul Papei Francisc luminează calea pe care Biserica noastră locală o are de parcurs în viitor. Este vorba despre calea speranţei care izvorăşte din credinţa noastră în Isus Cristos şi din iubirea pe care Duhul Sfânt o revarsă cu îmbelşugare asupra tuturor celor botezaţi. Însă Sfântul Părinte nu ne-a indicat doar calea, ci ne-a oferit şi modalitatea de a o parcurge: împreună, ca familie a lui Dumnezeu. Într-adevăr, cu aceeaşi ocazie, el ne spunea: "Duhul Sfânt ne convoacă pe toţi şi ne ajută să descoperim frumuseţea de a sta împreună, de a ne putea întâlni pentru a merge împreună" (Papa Francisc, Discurs la întâlnirea mariană cu tineretul şi cu familiile, 1 iunie 2019).

Dorim ca parcursul următorilor trei ani pastorali ai diecezei noastre să fie călăuzit de mesajul Sfântului Părinte. Mai concret, în următorul trieniu pastoral, atenţia tuturor va fi îndreptată spre trăirea mai intensă a apartenenţei la familia lui Dumnezeu, Biserica, şi spre mărturisirea cu bucurie a evangheliei lui Isus Cristos. De altfel, la nivelul Bisericii universale, anii 2022-2025 marchează, pe de o parte, aniversarea a 60 de ani de la celebrarea Conciliului Vatican al II-lea (1962-1965), precum şi pregătirea pentru Jubileul speranţei din anul 2025. Atât evenimentul conciliar din trecut, cât şi evenimentul jubiliar din viitorul apropiat reprezintă adevărate momente de har, care, în puterea Duhului Sfânt, întăresc Biserica în fidelitatea sa faţă de evanghelie. Acelaşi Duh Sfânt însoţeşte şi Biserica noastră particulară şi ne cheamă să ne trăim viaţa de credinţă în comuniune cu întreaga Biserică Catolică, dar şi cu o atenţie sporită la necesităţile umane şi spirituale ale poporului nostru credincios din Moldova.

Acest itinerar pastoral se va concentra pe următoarea temă: "Uniţi în familia lui Dumnezeu, trăim bucuria evangheliei!" Motoul ce ne va inspira provine din relatarea evenimentului Rusaliilor din cartea Faptele Apostolilor: "Toţi erau împreună în acelaşi loc şi au fost umpluţi de Duhul Sfânt" (cf. Fap 2). Imaginea-simbol a acestui parcurs este mozaicul coborârii Duhului Sfânt asupra apostolilor uniţi în rugăciune împreună cu Sfânta Fecioară Maria, care se regăseşte în catedrala nouă din Iaşi, dedicată Sfintei Fecioare Maria, Regină.

Ne bucurăm, aşadar, să prezentăm acest plan pastoral diecezan pentru anii 2022-2025, care este în mare parte rodul muncii şi al colaborării dintre diferitele oficii ale Secţiunii Pastoraţie din dieceza noastră. Este de salutat faptul că elaborarea acestui plan s-a realizat în sintonie cu stilul sinodal pe care Papa Francisc ni l-a indicat tuturor la vizita sa în România prin motoul: "Să mergem împreună!" Este însă esenţial ca implementarea acestui plan să se înfăptuiască în acelaşi stil şi să implice pe toţi membrii poporului lui Dumnezeu: episcopi, preoţi, persoane consacrate şi credincioşi. De aceea, obiectivul central al acestui itinerar nu este neapărat acela de a adăuga noi activităţi în comunităţile noastre, ci de a promova un stil de viaţă creştină mai fratern şi mai misionar. De altfel, şi vizitele pastorale pe care le vom realiza în următorii ani se vor desfăşura în acelaşi stil sinodal şi comunitar, pentru ca toţi să redescopere Biserica drept familia lui Dumnezeu şi familia lor, iar fiecare creştin să îşi asume cu bucurie identitatea de discipol misionar al lui Cristos.

1. Contextul planului pastoral

Mandatul Papei Francisc încredinţat nouă tuturor la Iaşi este, în esenţă, acela de a creşte în comuniune cu Dumnezeu şi între noi, căci "Domnul e primul care ne lansează provocarea şi care ne spune că ce-i mai rău vine atunci când «nu mai este cărare de la vecin la vecin», când vedem mai multe tranşee decât drumuri" (Papa Francisc, Discurs la întâlnirea mariană cu tineretul şi cu familiile, 1 iunie 2019).

Acest mandat a fost extins la Biserica universală prin propunerea unui parcurs sinodal spre cea de-a XVI-a Adunare Generală Ordinară a Sinodului Episcopilor, care ne oferă oportunitatea de a experimenta "moduri participative de a exercita responsabilitatea în vestirea evangheliei şi în angajarea pentru a construi o lume mai frumoasă şi mai locuibilă" (Document pregătitor al celei de-a XVI-a Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor, 2).

În Dieceza de Iaşi, parcursul sinodal al Bisericii Universale a fost anticipat de iniţiativa "Glasul tău în Biserică", care a reprezentat o experienţă de sinodalitate trăită. Reflecţiile şi propunerile oferite, atât de răspunsurile la chestionarul "Glasul tău în Biserică", cât şi în cadrul şi în urma tuturor întâlnirilor sinodale, au confirmat faptul că, în mod sigur, "capacitatea de a imagina un viitor diferit pentru Biserică şi pentru instituţiile sale, la înălţimea misiunii primite, depinde în mare parte de alegerea de a demara procese de ascultare, dialog şi discernământ comunitar, la care toţi şi fiecare să poată participa şi contribui" (Document pregătitor al celei de-a XVI-a Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor, 9). Uniţi în familia lui Dumnezeu, suntem chemaţi să continuăm aceste procese!

Pandemia de COVID-19 a agravat diferite crize, a declanşat altele noi şi continuă să provoace mari suferinţe şi dificultăţi, deoarece consecinţele sunt în desfăşurare. La această criză s-a adăugat spectrul războiului din Ucraina. Acest context ne face mai conştienţi că fiecare dintre noi este chemat să fie artizani al acelei "fraternităţi deschise, care permite oricui să recunoască, să aprecieze şi să iubească fiecare persoană dincolo de apropierea fizică, dincolo de locul din lume în care s-a născut sau unde locuieşte (Papa Francisc, Scrisoarea enciclică Fratelli tutti, 1).

Viaţa comunităţilor noastre este caracterizată de o varietate de aspecte, unele dintre ele reprezentând adevărate provocări în trăirea credinţei. Responsabilitatea de a vesti evanghelia ne stimulează să intrăm în contact şi cu celelalte Biserici şi comunităţi creştine, în special cu Biserica Ortodoxă, cu care împărtăşim aceleaşi valori şi aceeaşi credinţă în Cristos, aceeaşi evanghelie, acelaşi Botez. De aceea, suntem conştienţi de chemarea de a ne deschide tot mai mult dialogului ecumenic consolidând, totodată, identitatea noastră de creştini catolici aşa cum a fost evidenţiat în documentul final al Sinodului Diecezan din 2004 (Cartea sinodală, nr. 120-125).

După anul 1989, şi Dieceza de Iaşi s-a confruntat cu fenomenul migraţiei. Astfel, mulţi credincioşi din comunităţile noastre au plecat în alte ţări în căutarea unui trai mai bun. Acest fenomen social a adus cu sine urmări semnificative, care s-au răsfrânt asupra comunităţilor din Biserica noastră locală: emigrarea multor familii tinere, îmbătrânirea populaţiei locale, scăderea demografică, dificultatea multor persoane rămase acasă singure sau bolnave, carenţe în educaţia copiilor, rămaşi, în multe cazuri, în grija rudelor. Conştienţi de amploarea acestui fenomen şi de necesitatea credincioşilor români plecaţi în străinătate de a beneficia de asistenţă spirituală, episcopii Diecezei de Iaşi au simţit datoria de a trimite preoţi care să asigure grija pastorală pentru aceste persoane.

O altă faţă a fenomenului migraţiei este întoarcerea în ţară a unor familii care au emigrat în trecut. Acestea au nevoie de o însoţire atentă pentru a fi integrate în parohiile noastre, astfel încât să simtă căldura şi grija unei comunităţii de credinţă.

Fragilitatea familiilor, educaţia tinerelor generaţii, consecinţele pandemiei de COVID-19, diferitele forme de singurătate şi nelinişte, nesiguranţa creată de conflictele la nivel mondial, influenţa mijloacelor de comunicare şi a noilor tehnologii - toate acestea şi multe altele ne pun în faţa unor noi provocări din punct de vedere pastoral.

În ultimii ani, dieceza noastră a trăit diferite evenimente, precum vizita Sfântului Părinte la Iaşi, procesul de înnoire al instituţiilor diecezane, consultarea "Glasul tău în Biserică", parcursul sinodal etc. Toate acestea sunt expresia unei Biserici recunoscătoare lui Dumnezeu pentru numeroasele daruri, dar şi conştientizarea propriei responsabilităţi de a parcurge drumul de unitate şi de comuniune tinzând spre aceeaşi viziune izvorâtă din evanghelie.

2. Viziune

Biserica locală de Iaşi îşi propune să fie tot mai mult o comunitate catolică misionară, înrădăcinată în Cristos, ancorată în realitate, aproape de oameni şi angajată în mărturisirea credinţei prin trăirea iubirii.

Aşa cum reiese din textul coborârii Duhului Sfânt din Faptele Apostolilor, Biserica vede lumina zilei ca o comunitate misionară ce merge spre ceilalţi pentru a le oferi tuturor vestea bună a mântuirii în Cristos. La Rusalii, Biserica a primit drept orizont al misiunii sale toate neamurile şi fiecare persoană în parte. Aceasta este viziunea primită în dar de la Dumnezeu, în virtutea căreia apostolii şi-au desfăşurat activitatea lor misionară.

De fapt, nicio activitate umană importantă nu este doar produsul unui plan bine pus la punct, ci mai ales rodul unei chemări interioare sau a unei viziuni care atrage, stimulează şi provoacă inima şi mintea omului. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte edificarea împărăţiei lui Dumnezeu. La început, apostolii nu au avut un plan, ci pur şi simplu au răspuns unei chemări care a marcat identitatea lor de ucenici. Apoi au intrat în viziunea lui Isus Cristos despre împărăţia lui Dumnezeu şi astfel a început procesul participării lor la misiunea Mântuitorului. Ei nu erau stăpânii misiunii lor, ci doar slujitorii ei. Doar după pătimirea, moartea şi învierea lui Isus din morţi şi după acţiunea de transformare a Duhului Sfânt, ei au început să păşească cu mult curaj pe calea indicată de către Cristos.

Este important ca şi planul nostru pastoral să propună, înainte de toate, orizontul către care dorim să ne îndreptăm, cu alte cuvinte, viziunea lui Dumnezeu asupra umanităţii în general, şi în special asupra porţiunii poporului lui Dumnezeu care trăieşte în această parte a României.

3. Prioritate

Din viziunea care inspiră şi motivează drumul comunităţii noastre diecezane decurg şi priorităţile principale ale activităţii sale. Ascultând glasul Sfântului Părinte Papa Francisc, precum şi pe acela al membrilor Bisericii noastre locale, prioritatea principală a parcursului pastoral în următorii trei ani va fi:

creşterea comuniunii în Biserică prin acţiuni concrete de apropiere între toţi membrii, care să conducă spre un stil de viaţă înrădăcinat în evanghelie şi la o mărturie credibilă în societate.

Calea către însuşirea şi realizarea acestei priorităţi va fi călăuzită de textul din Noul Testament care relatează evenimentul Rusaliilor (Faptele Apostolilor 2) şi de tema generală care îmbrăţişează toţi cei trei ani pastorali.

4. Moto: "Toţi erau împreună în acelaşi loc şi au fost umpluţi de Duhul Sfânt" (Fapte 2)

Biserica este un permanent eveniment al Rusaliilor, căci acţiunea revărsării Duhului este mereu actuală. Datorită acţiunii Duhului Sfânt, Biserica rămâne mereu unită cu Domnul Isus Cristos şi poate să înalţe către Dumnezeu Tatăl aducerea de mulţumire pentru darul mântuirii. De aceea, este important să plecăm la drum pornind de la evenimentul Rusaliilor relatat în cartea Faptele Apostolilor (Fap 2,1-13). De fapt, la Rusalii descoperim originea Bisericii, precum şi puterea care o îndreaptă spre viitorul ei misionar. În ziua Rusaliilor, prima comunitate creştină a experimentat o revelaţie specială a lui Dumnezeu, care s-a comunicat ucenicilor lui Isus ca o realitate interioară de lumină, ce i-a schimbat, le-a dat putere şi i-a făcut disponibili pentru misiune.

În acel moment - cunoscut în Vechiul Testament sub numele de Sărbătoarea Săptămânilor sau Rusaliile -, "toţi erau adunaţi împreună în acelaşi loc" (Fap 2,1). Sfântul Luca subliniază că erau în rugăciune, în aşteptarea venirii Duhului, după cum şi Isus era în rugăciune când Duhul a coborât asupra lui (cf. Lc 3,21s; Fap 1,14). Textul ne spune că "toţi" erau împreună, dar nu specifică cine erau. Aşadar, pe primul loc este comunitatea adunată, nu neapărat numărul sau identitatea lor, ci faptul că erau împreună. La origine, comunitatea creştină este caracterizată de o unitate fundamentală care-i conferă identitatea sa profundă. Acest fapt reiese şi din descrierea efectelor coborârii Duhului: nu doar unii dintre cei prezenţi reuşesc să înţeleagă cele spuse în propria limbă, ci toţi (cf. Fap 2,6-8). La Rusalii, avem, aşadar, o prefigurare a adunării tuturor credincioşilor în unicul popor al lui Dumnezeu. În acest sens, suntem chemaţi să redescoperim bucuria că toţi formăm poporul lui Dumnezeu, că am primit darul unităţii, care ne cere să-l manifestăm prin modalităţi cât mai concrete la toate nivelurile vieţii noastre creştine: în mărturisirea credinţei, în celebrarea sfintelor sacramente şi în acţiunile de slujire caritativă.

Un prim efect al acţiunii divine este că "toţi au fost umpluţi de Sfântul Duh" în vederea misiunii la care au fost chemaţi (cf. Lc 24,49; Fap 1,8). Această revărsare nu privilegiază pe unii dintre ucenicii lui Cristos în pofida altora, ci este dăruită tuturor în vederea realizării misiunii primite. De fapt, Dumnezeu oferă plinătatea vieţii care umple inima fiecărui om. Orice dar sau experienţă îl lasă pe om nesatisfăcut pe deplin, dacă nu este umplut de Dumnezeu, singurul care poate răspunde în totalitate exigenţelor omului. Parcursul pastoral din anii 2022-2023 va fi o binecuvântată ocazie pentru a trăi această convingere şi pentru a lăsa ca Duhul Sfânt să îi umple pe toţi credincioşii cu puterea iubirii sale.

În al doilea rând, efectul imediat al acţiunii transformatoare a Duhului se manifestă prin darurile limbilor. Duhul, care construieşte unitatea, a dat întâlnire acestor mulţimi la Ierusalim, un spaţiu deschis în care se află toate popoarele. Darul primit este vorbirea pe înţelesul tuturor. Cei de faţă sunt uimiţi nu atât de mult de ceea ce se spune ("lucrările măreţe ale lui Dumnezeu" - v. 11), ci de faptul că ei pot înţelege ceea ce spun aceşti galileeni (cf. v. 7). Şi Biserica noastră locală doreşte să vorbească pe înţelesul tuturor pentru a dărui fiecărei persoane bucuria evangheliei lui Isus Cristos. Dar e important să nu ne oprim doar la planul dorinţelor sau al intenţiilor, ci şi să realizăm acele acţiuni concrete care să ne permită înţelegerea tuturor.

Interesant este şi faptul că unitatea se construieşte în multitudinea de limbi: "îi auzim vorbind în limbile noastre despre faptele măreţe ale lui Dumnezeu" (v. 11). Biserica s-a născut universală-catolică şi misiunea ei transcende toate diviziunile de limbă şi cultură. Acţiunea Duhului realizează unitatea în diversitatea persoanelor. Închiderile noastre faţă de ceea ce este diferit din punct de vedere cultural nu sunt dictate de Duhul Sfânt care tinde să formeze un singur trup, fără deosebire de iudeu sau grec, sclav sau liber, femeie sau bărbat. De aceea, este fundamental să descoperim că unitatea în Biserică nu este uniformitate, ci o comuniune a iubirii care integrează tot ceea ce este bun, adevărat şi frumos, adică toate darurile lui Dumnezeu. Ne dorim ca itinerariul pe care îl vom parcurge împreună să aducă un plus de vitalitate comuniunii pe care Dumnezeu o plăsmuieşte mereu între noi şi Cristos prin darul Duhului Sfânt.

5. Tema generală: Uniţi în familia lui Dumnezeu, trăim bucuria evangheliei!

Pentru a ne însuşi şi a aprofunda tema planului pastoral, aceasta va fi împărţită în cei trei ani ai parcursului pastoral după cum urmează:
 

6. Direcţii de acţiune şi obiective

Tema generală a planului pastoral, împreună cu temele specifice ale fiecărui an pastoral, va fi aprofundată conform unor direcţii de acţiune ce stabilesc cadrul general al activităţilor obişnuite din dieceză. La rândul lor, direcţiile de acţiune se vor concretiza în urmărirea unor obiective specifice fiecărui an pastoral.

Anul pastoral 2022-2023

Direcţie de acţiune:
Conştientizarea misiunii Duhului Sfânt în realizarea unităţii Bisericii

Obiective:

1. Să descoperim persoana şi acţiunea Duhului Sfânt în viaţa Bisericii şi în viaţa personală
2. Să promovăm însuşirea discernământului spiritual la nivel individual şi comunitar
3. Să oferim posibilitatea unor experienţe concrete de unitate şi fraternitate
4. Să identificăm noi acţiuni şi modalităţi concrete la nivel parohial şi diecezan pentru realizarea obiectivelor următorilor doi ani pastorali

Anul pastoral 2023-2024

Direcţie de acţiune:
Descoperirea frumuseţii de a sta împreună ca familie a lui Dumnezeu

Obiective:

1. Să ne îngrijim ca toţi membrii comunităţii să participe activ la celebrările liturgice
2. Să promovăm întâlnirile între generaţii
3. Să identificăm căi de apropiere faţă de cei care simt cu dificultate apartenenţa la Biserică
4. Să însoţim persoanele în situaţii de criză

Anul pastoral 2024-2025

Direcţie de acţiune:
Asumarea şi trăirea cu bucurie şi fidelitate a propriei misiuni

Obiective:

1. Să însoţim persoanele în descoperirea şi asumarea propriei misiuni în Biserică
2. Să propunem itinerarii de formare pentru diferitele categorii de membri şi pentru organismele pastorale ale Bisericii
3. Să oferim modele de mărturisire a credinţei în viaţa cotidiană
    

7. Activităţi pentru anul pastoral 2022-2023 - "Uniţi în Duhul Sfânt"

1. Plecând de la experienţa fazei diecezane a Sinodului episcopilor şi de la cele 10 teme care au fost aprofundate în grupurile sinodale parohiale, dorim să propunem pentru acest an 10 tematici care să însoţească activităţile catehetice şi întâlnirile de formare ale comunităţilor din dieceza noastră.

   Cele 10 nuclee tematice:

   1. Duhul Rusaliilor, puterea pentru a parcurge drumul pastoral
   2. Duhul Sfânt, darul Tatălui şi al Fiului
   3. Duhul Sfânt, sufletul Bisericii
   4. Duhul Sfânt, mângâietorul vieţii creştine
   5. Discernământul, darul Duhului Sfânt
   6. Discernământul individual
   7. Discernământul comunitar şi apostolic
   8. Unitatea, darul Duhului Sfânt
   9. Unitate în fraternitate
   10. Unitate în diversitate

2. Alături de activităţile de tip catehetic, un rol important îl vor avea activităţile de Lectio Divina care vor avea în centrul lor relatarea evenimentului Rusaliilor, precum şi prima predică a Sfântului Petru după Rusalii din capitolul al II-lea al cărţii Faptele Apostolilor.

3. Diferitele momente ale anului liturgic din următorul an pastoral pot să ofere ocazia unor întâlniri de rugăciune sau adoraţii euharistice care să ţină cont de prezenţa şi lucrarea Duhului Sfânt în Biserică. Astfel, vor fi propuse adoraţii sau momente de rugăciune comunitară ce ţin cont de tema anului, dar şi de momentul specific al anului liturgic.

   • Sfârşitul timpului de peste an 2022
     Duhul Sfânt este duhul creator, Domnul şi de viaţă dătător.
     Intenţia rugăciunii: a recunoaşte prezenţa Duhului Sfânt în orice făptură
     Texte biblice: Gen 1,1-3; Gen 2,7; Ps 104,29-30.
     Texte magisteriale: Gaudete et exultate 6.9; Evangelii gaudium 23.24.84.

   • Advent şi Crăciun
     Duhul Sfânt şi întruparea lui Cristos, lumina vieţii
     Intenţia rugăciunii: a ne lăsa conduşi de Duhul Sfânt pentru a-l oferi pe Cristos celorlalţi
     Text biblic: Lc 1,26-37
     Texte magisteriale: Gaudete et exultate 32.33; Evangelii gaudium 119.

   • Timpul de peste an 2023 până la Postul Mare
     Duhul Sfânt ni-l descoperă pe Fiul lui Dumnezeu
     Intenţia rugăciunii: a căuta înainte de toate Împărăţia lui Dumnezeu punând în practică Cuvântul.
     Texte biblice: Lc 3,15-22; Lc 4,17
     Texte magisteriale: Gaudete et exultate 25; Evangelii gaudium 37.233

   • Postul Mare 2023
     Duhul Sfânt ne călăuzeşte în încercări
     Intenţia rugăciunii: a trece prin încercări cu încredere în Duhul Sfânt
     Text biblic: Lc 4,1-14
     Texte magisteriale: Gaudete et exultate 60-62; Evangelii gaudium 280

   • Timpul pascal 2023
     Duhul celui Înviat ne adună în comuniunea Bisericii şi ne dăruieşte puterea de a fi misionari
     Intenţia rugăciunii: a avea grijă unii de alţii pentru a face spaţiu iubirii celui Înviat
     Text biblic: Fap 2,4
     Texte magisteriale: Gaudete et exultate 142-145; Evangelii gaudium 275.276

   • Timpul de peste an după Rusalii
     Duhul Sfânt ne transformă în fii care trăiesc în spiritul fraternităţii
     Intenţia rugăciunii: a ne deschide tuturor pentru a crea mici oaze de fraternitate în Cristos
     Text biblic: Fap 1,8; Mt 28
     Texte magisteriale: Gaudete et exultate 21; Evangelii gaudium 21. 178.

4. Alte activităţi formative, culturale, caritative au recreative care să reflecteze tema anului pastoral în funcţie de necesităţile comunităţilor parohiale.

8. Concluzie

Întregul itinerar pastoral din următorii trei ani este înainte de toate un drum spiritual de deschidere la lucrarea Duhului Sfânt din Biserica sa. Iar modelul oricărui credincios de colaborare cu voinţa lui Dumnezeu şi lucrarea Duhului Sfânt este Sfânta Fecioară Maria. În acest sens este esenţial ca rugăciunea către Maica Domnului să însoţească toate activităţile ce vor fi desfăşurate. La Întâlnirea mariană cu tinerii şi familiile de la Iaşi, Papa Francisc a consacrat Biserica noastră Sfintei Fecioare Maria şi ne-a oferit o rugăciune care a devenit izvorul rugăciunii către Maica Bisericii ce va însoţi şi drumul pastoral din anii 2022-2025.

Rugăciunea către Sfânta Fecioară Maria, Maica Bisericii

Sfântă Marie, înaintea chipului tău luminos ne lăsăm învăluiţi de privirea ta plină de iubire şi îţi oferim cu bucurie actul nostru de încredinţare. Maica lui Dumnezeu, îţi consacrăm bărbaţii şi femeile care trăiesc în această binecuvântată grădină a ta. Întinde mantia ta de lumină asupra fiecăruia dintre ei! Reînnoieşte în fiecare cămin familial încrederea în milostivirea lui Dumnezeu Tatăl, întăreşte speranţa în viaţa Fiului Înviat şi, mai ales, reaprinde iubirea Duhului Sfânt. Prin puternica ta mijlocire familiile noastre să fie unite în iubire pentru ca tinerii şi copiii să poată creşte gustând bucuria evangheliei. Maica Bisericii, rămâi cu noi şi susţine credinţa noastră în Fiul tău mort şi înviat. Ajută-ne să mergem împreună cu încredere spre Soarele care răsare din înălţime şi nu mai apune, Isus Cristos, Mântuitorul nostru. Amin.