Papa pe jos pe Via del Corso: merge să se roage în faţa răstignitului care a salvat Roma de "Marea ciumă"
De Dominico Agasso jr
În timp ce pandemia paralizează, îngrijorează şi închide în casă Italia şi multe ţări de pe planetă, papa Francisc merge "în pelerinaj" într-o capitală pustie, în faţa răstignitului care a salvat-o de ciumă. După ce a rămas în rugăciune în faţa Sfintei Fecioare Maria în bazilica "Santa Maria Maggiore", a mers pe jos pe via del Corso pentru a ajunge la biserica "San Marcello al Corso", unde se află răstignitul "miraculos" care în anul 1552 a fost dus în procesiune prin cartierele din "Cetatea eternă" pentru ca să se termine marea epidemie.
Iată cum a decurs surpriza pontifului, relatată de directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni. "În această după-amiază, puţin după ora 16.00, papa Francisc a părăsit Vaticanul în formă privată şi a mers să viziteze bazilica «Santa Maria Maggiore», pentru a adresa o rugăciune către Sfânta Fecioară, Salus Populi Romani, a cărei icoană este păstrată şi venerată acolo". După aceea, "mergând pe Via del Corso pe jos, ca într-un pelerinaj, Sfântul Părinte a ajuns la biserica «San Marcello al Corso» unde se află Răstignitul miraculos care în 1552 a fost dus în procesiune prin cartierele din oraş pentru ca să se termine «Marea Ciumă» de la Roma". Cu rugăciunea sa, "Sfântul Părinte a invocat sfârşitul pandemiei care loveşte Italia şi lumea, a implorat vindecarea pentru mulţii bolnavi, amintindu-şi de multele victime din aceste zile şi a cerut ca rudele şi prietenii lor să aibă mângâiere şi întărire". Intenţia episcopului de Roma "s-a îndreptat şi spre lucrătorii sanitari, spre medici, spre infirmieri şi spre cei care în aceste zile, cu munca lor, garantează funcţionarea societăţii".
A durat circa o oră şi jumătate ieşirea, cu care papa a voit să dea mărturie iarăşi apropierea sa profundă faţă de acela care suferă, faţă de acela care se îngrijeşte, lucrează şi îi este frică.
Şi rugăciunea în faţa răstignitului din lemn care a ocrotit Roma de ciuma din secolul al XVI-lea a fost intensă. Ca şi implorarea unei ocrotiri speciale a Fecioare care se venerează în icoana păstrată în bazilica "Santa Maria Maggiore".
Evlavia specială a papei Francisc faţă de Salus populi Romani este foarte cunoscută: este valabilă nu numai cu ocazia marilor sărbători mariane, ci şi înainte de pleca în călătoriile internaţionale şi se întoarce imediat după ce a aterizat pentru a mulţumi. În 593 "papa Grigore I a dus în procesiune pentru a face să înceteze ciuma", aminteşte Vatican News, iar în 1837, Grigore al XVI-lea "a invocat-o pentru a face să se termine o epidemie de holeră".
În timp ce în biserica "San Marcello al Corso" se păstrează "un răstignit antic şi venerat din lemn din secolul al XVI-lea, considerat de studioşi drept cel mai realistic din Roma, care a supravieţuit după un incendiu, a salvat oraşul de ciumă". Acel răstignit, îmbrăţişat de sfântul papă Ioan Paul al II-lea, "a marcat culmea Zilei Iertării în timpul Marelui Jubileu al Anului 2000".
Când Roma a fost biciuită de Marea Ciumă, "poporul duce răstignitul în procesiune, reuşind să învingă chiar şi interdicţiile autorităţilor, preocupate în bună măsură datorită răspândirii infectării". Răstignitul a fost dus pe străzile Urbei spre bazilica "Sfântul Petru". Procesiunea durează "16 zile: de la 4 la 20 august 1522. Treptat ce se înaintează, ciuma dă semne de regresare, aşadar fiecare cartier încearcă să ţină răstignitul cât mai mult posibil". La sfârşit, în momentul întoarcerii în biserică, "ciuma a încetat complet. Începând din 1600, "procesiunea de la biserica «San Marcello» la bazilica «Sfântul Petru» a devenit o tradiţie în timpul desfăşurării Anului Sfânt".
(După Vatican Insider, 15 martie 2020)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
