|
| © Vatican Media |
Iubiţi fraţi şi surori,
Conform unei frumoase tradiţii, am ocazia să celebrez Euharistia împreună cu voi în sărbătoarea patronului vostru, Sfântul Mihail Arhanghelul. Ne-am adunat la altarul Domnului, sub privirea maternă a Fecioarei Neprihănite.
Rugăciunea noastră devine, înainte de toate, ascultare a cuvântului lui Dumnezeu, care ne oferă astăzi un mesaj puternic şi clar. Într-adevăr, aşa îndeamnă Apostolul Paul: "Nu te ruşinaţi de mărturia Domnului nostru" (2Tim 1,8). Mărturia lui Isus este cea care dă sens la ceea ce facem: altfel riscăm să devenim creştini plictisitori, lâncezi, fără o inimă înflăcărată pentru evanghelie.
Preaiubiţilor, ca jandarmi ai statului Vatican, munca voastră nu este numai o profesie: este o slujire pentru binele Bisericii. Şi munca voastră zilnică, de fapt, dă o mărturie despre evanghelie. Aşadar, nu vă ruşinaţi niciodată de exemplul pe care îl puteţi da. Adesea - şi ştiţi asta din experienţă -, prezenţa voastră discretă şi sigură poate exprima un stil evanghelic nu prin cuvinte, ci chiar şi numai printr-o privire atentă, printr-un gest grijuliu care îi protejează pe toţi cei din jurul vostru.
Pentru a rezista ispitei obişnuinţei şi a lenei, acelaşi Sfânt Paul ne încurajează: "Îţi amintesc să reînflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine [...]. Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci Duhul tăriei, al iubirii şi al chibzuinţei" (2Tim 1,6-7).
Acestea sunt cu siguranţă virtuţile unui bun creştin şi, prin urmare, şi ale unui jandarm al Vaticanului: aveţi forţă din lege, dar nu pentru a domina; aveţi caritate faţă de cei mici, dar nu pentru a fi pe placul autorităţilor; prudenţă în acţiune, dar nu de frica propriilor responsabilităţi. Iată programul pe care vi-l încredinţez îndeosebi vouă, tineri jandarmi care aţi depus recent jurământul. Acea promisiune nu a fost o formulă simplă de repetat, ci un act de libertate şi de dăruire. Aţi afirmat un "da" public, înaintea lui Dumnezeu şi a Bisericii. Aţi promis fidelitate papei şi unei slujiri care implică viaţa voastră, în angajarea de muncă zilnică. Vă mulţumesc pentru curajul şi pentru disponibilitatea de care aţi dat dovadă în slujirea cu fidelitate a Sfântului Scaun!
Pentru a persevera în alegerea binelui şi a dreptăţii, care confirmă datoria voastră de jandarmi, să ne însuşim cererea pe care am auzit-o în Evanghelie, când apostolii îi cer lui Isus: "Măreşte-ne credinţa!" (Lc 17,5). Da, Doamne: rămâi alături de noi, converteşte inimile noastre, fă-ne martori ai cuvântului tău! Fă ca credinţa noastră, adică relaţia noastră cu tine, să crească mereu, în mijlocul bucuriilor şi încercărilor vieţii. Tu însuţi, Doamne, o hrăneşti cu harul Duhului Sfânt al tău, pentru ca să aducă în noi roade de fapte bune.
Să rostim, aşadar, aceste cuvinte cu speranţa celor care se ştiu iubiţi de Dumnezeu şi, prin urmare, doresc să trăiască după voinţa sa. Când vor veni zilele de trudă şi neînţelegere, vom găsi în harul Domnului mângâierea şi loialitatea care ne susţin.
Preaiubiţilor, slujirea voastră are loc mai ales "în culise". Se vede puţin, şi totuşi face atât de mult. Este o sarcină care construieşte siguranţă, ordine, respect: îndepliniţi-o împreună, ca o echipă, în înţelegere reciprocă cu aceia care lucrează acolo mai mult timp. Este o slujire care protejează nu numai locuri şi persoane, ci oglindeşte o misiune, misiunea Bisericii. Aşadar, trăiţi aceeaşi misiune, care este vestirea evangheliei, cu uniforma voastră şi, înainte de toate, cu umanitatea voastră.
Recunoştinţa mea se îndreaptă şi către familiile voastre: soţiile, copiii, taţii şi mamele. "Da"-ul vostru este susţinut şi de "da"-ul lor tăcut. Fără ei, slujirea voastră ar fi mai fragilă. Domnul să-i binecuvânteze, să-i protejeze şi să-i umple de pace.
Fecioara Maria să vă fie model de credinţă şi de dăruire, iar Sfântul Mihail Arhanghelul care luptă împotriva răului în numele lui Dumnezeu, să vă ocrotească mereu pe voi şi familiile voastre. Cu o inimă umilă şi fidelă veţi putea fi martori ai păcii în acest stat foarte mic, care are orizontul lumii.
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
