© Vatican Media
Papa Leon al XIV-lea: Discurs adresat Delegaţiei Ecumenice din Finlanda (19 ianuarie 2026)

Eminenţă,

Excelenţe,

Iubiţi fraţi şi surori,

Cu ocazia pelerinajului vostru ecumenic la Roma, vă adresez cele mai calde salutări, în timp ce celebraţi şi sărbătoarea Sfântului Henric. În special, îi spun bun venit arhiepiscopului Tapio Luoma: vă mulţumesc pentru cuvintele dumneavoastră îndrăzneţe, în care aţi făcut referire la cea de-a 750-a aniversare a Arhidiecezei de Turku şi aţi transmis un mesaj din partea preşedintelui Republicii Finlanda, domnul Alexander Stubb, căruia îi sunt recunoscător. Îi salut, de asemenea, pe arhiepiscopul Elia de Helsinki şi a întregii Finlande şi pe episcopul Raimo Goyarrola de Helsinki, care reprezintă, respectiv, credincioşii ortodocşi şi catolici din Finlanda.

Vizita voastră la Roma are loc în mod fericit în cadrul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, a cărei temă din acest an este preluată din Scrisoarea Sfântului Paul către Efeseni: "Este un singur trup şi un singur Duh, după cum aţi şi fost chemaţi la o singură speranţă" (4,4). Această speranţă îşi are temelia sigură în "singurul Botez spre iertarea păcatelor" (Crezul niceeano-constantinopolitan), care este însăşi rădăcina oricărei fraternităţi creştine. Într-un moment în care oamenii sunt adesea ispitiţi de un sentiment de lipsă de speranţă, avem misiunea esenţială, ca mesageri creştini ai speranţei, de a aduce lumina Domnului în cele mai întunecate colţuri ale lumii noastre. Deşi Jubileul Speranţei s-a încheiat acum odată cu recenta închidere a Porţii Sfinte a bazilicii "Sfântul Petru", speranţa noastră creştină nu cunoaşte sfârşit şi nici limită. Astfel, încurajaţi şi întăriţi de harul lui Isus Cristos, care este însăşi întruparea speranţei pentru toţi, suntem chemaţi şi trimişi să mărturisim acest adevăr mântuitor cu cuvinte ziditoare şi fapte caritabile.

În acest sens, apreciez numeroasele semne de speranţă care se găsesc printre creştinii din Finlanda. În special, am fost încântat să aflu că Finlanda a fost descrisă drept "o ţară model pentru ecumenism". Într-adevăr, ştiu că episcopii de Helsinki, într-o declaraţie trilaterală ortodoxă-luterană-catolică, încearcă să promoveze o "cultură a speranţei, demnităţii şi compasiunii" şi au afirmat împreună că "dezvoltarea îngrijirilor paliative şi de la sfârşitul vieţii trebuie să continue". De asemenea, este demn de remarcat faptul că Conferinţa Episcopilor Catolici Nordici a recunoscut documentul Dialogului Naţional Catolic-Luteran, "Comuniune în creştere", în propria sa "Declaraţie de receptare" din septembrie anul trecut, numindu-l o "etapă de hotar valoroasă pe parcursul ecumenismului". Astfel de exemple de cooperare, împreună cu tradiţia îndelungată de a celebra în comun ziua sfântului Henric, sunt semne elocvente ale unui ecumenism practic şi rodnic şi pot servi la încurajarea celei de-a şasea faze a Dialogului Internaţional Catolic-Luteran, care începe luna viitoare. Sunt sigur că episcopul Goyarrola, în calitate de copreşedinte, va duce aceste experienţe pozitive ale ecumenismului finlandez în cadrul acestui dialog.

Dragi prieteni, cu aceste gânduri, vă doresc o vizită plăcută şi productivă la Roma. Fie ca voi să fiţi întăriţi ca "purtători de speranţă" prin mijlocirea sfinţilor apostoli Petru şi Paul şi a sfântului Henric. Asigurându-vă de rugăciunile mele, invoc cu bucurie asupra voastră, asupra tuturor celor pe care îi reprezentaţi, binecuvântările îmbelşugate ale Dumnezeului atotputernic.

Şi ca semn al prieteniei noastre în Cristos, aş dori acum să vă invit pe toţi, pe noi toţi, să ne rugăm împreună Tatăl Nostru în limba engleză:

Tatăl nostru...

Mulţumesc foarte mult.

LEO PP. XIV

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

*

Pe ercis.ro există o pagină specială dedicată Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, în meniul Biblioteca > Ecumenism.