|
| © Vatican Media |
Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!
În ziua Sfinţirii Bazilicii din Lateran, contemplăm misterul unităţii şi al comuniunii cu Biserica Romei, chemată să fie mama care se îngrijeşte cu atenţie de credinţa şi de drumul creştinilor răspândiţi în lume.
Catedrala Diecezei de Roma şi scaun al succesorului lui Petru, după cum ştim, nu este numai o operă de o semnificaţie istorică, artistică şi religioasă extraordinară, ci reprezintă şi forţa motrice a credinţei încredinţate şi păzite de apostoli şi a transmiterii sale de-a lungul istoriei. Măreţia acestui mister străluceşte şi în splendoarea artistică a edificiului, care, în naosul central, adăposteşte cele douăsprezece statui mari ale apostolilor, primii care l-au urmat pe Cristos şi martori ai evangheliei.
Aceasta ne conduce la o privire spirituală, care ne ajută să mergem dincolo de aspectul exterior, pentru a percepe în misterul Bisericii mult mai mult decât un simplu loc, decât un spaţiu fizic, decât o construcţie făcută din pietre; în realitate, aşa cum ne aminteşte Evanghelia în episodul purificării templului din Ierusalim de către Isus (cf. In 2,13-22), adevăratul sanctuar al lui Dumnezeu este Cristos mort şi înviat. El este unicul mijlocitor al mântuirii, unicul răscumpărător, Cel care, legându-se cu umanitatea noastră şi transformându-ne cu iubirea sa, reprezintă poarta (cf. In 10,9) care ni se deschide larg şi ne conduce la Tatăl.
Şi, uniţi cu el, şi noi suntem pietre vii ale acestui edificiu spiritual (cf. 1Pt 2,4-5). Noi suntem Biserica lui Cristos, trupul său, membrele sale chemate să răspândim în lume evanghelia sa de milostivire, de mângâiere şi de pace, prin acel cult spiritual care trebuie să strălucească mai ales în mărturia noastră de viaţă.
Fraţilor şi surorilor, în această privire spirituală trebuie să ne antrenăm inima. De atâtea ori, slăbiciunile şi erorile creştinilor, împreună cu atâtea clişee şi prejudecăţi, ne împiedică să percepem bogăţia misterului Bisericii; de fapt, sfinţenia sa nu se află în meritele noastre, ci în "darul Domnului, niciodată retras", care continuă să aleagă "ca vas al prezenţei sale, cu o iubire paradoxală, chiar şi tocmai mâinile murdare ale oamenilor" (J. Ratzinger, Introducere în creştinism, Brescia 2005, 331).
Să mergem aşadar în bucuria de a fi poporul sfânt pe care Dumnezeu l-a ales şi să o invocăm pe Maria, Maica Bisericii, să ne ajute să-l primim pe Cristos şi să ne însoţească cu mijlocirea sa.
______________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori!
Sunt aproape de populaţiile din Filipine afectate de un taifun violent: mă rog pentru cei decedaţi şi pentru familiile lor, pentru răniţi şi pentru cei strămutaţi.
Astăzi, Biserica din Italia celebrează Ziua Recunoştinţei. Mă alătur mesajului episcopilor în încurajarea îngrijirii responsabile a pământului, a luptei împotriva risipei alimentare şi a adoptării unor practici agricole sustenabile. Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru "sora noastră mamă pământ" (Sfântul Francisc, Cântarea creaturilor) şi pentru cei care îl cultivă şi îl îngrijesc!
Vă salut cu căldură pe voi toţi, romani şi pelerini din Italia şi din multe părţi ale lumii, în special pe tinerii iezuiţi polonezi, pe credincioşii din Varşovia şi Gdansk în Polonia, Newark şi Kearny în Statele Unite ale Americii, Toledo şi Galapagar în Spania şi Londra, precum şi corul Regensburger Domspatzen.
Salut membrii Acţiunii Catolice din Arhidieceza de Genova şi grupurile parohiale din Cava Manara, Mede, Vibo Marina, Sant'Arcangelo di Potenza, Noto, Pozzallo şi Avola, Cesenatico, Mercato San Severino, Crespano del Grappa şi Noventa Padovana. Salut grupul Evenimente istorice din Lazio şi voluntarii Băncii de alimente, care vor colecta alimente sâmbăta viitoare, în ajunul Zilei Mondiale a Săracilor.
Îmi exprim profunda apreciere pentru cei care, la orice nivel, se angajează pentru construirea păcii în diferitele regiuni marcate de război. În ultimele zile ne-am rugat pentru răposaţi şi, din păcate, mulţi dintre ei au fost ucişi în lupte şi în bombardamente, chiar dacă erau civili, copii, bătrâni, bolnavi. Dacă vrem cu adevărat să le onorăm memoria, să încetăm focul şi să dedicăm toate eforturile în tratative.
Urez tuturor o duminică frumoasă.
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
