|
| © Vatican Media |
Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!
În centrul Evangheliei de astăzi (Lc 13,22-30) găsim imaginea "porţii strâmte", folosită de Isus pentru a răspunde cuiva care întreabă dacă doar puţini sunt mântuiţi. Isus spune: "Străduiţi-vă să intraţi pe poarta cea strâmtă, căci mulţi, vă spun, vor căuta să intre, dar nu vor putea" (v. 24).
La prima vedere, această imagine face să apară în noi unele întrebări: dacă Dumnezeu este Tatăl iubirii şi al milostivirii, care rămâne mereu cu braţele deschise pentru a ne primi, de ce spune Isus că poarta mântuirii este strâmtă?
Cu siguranţă, Domnul nu vrea să ne descurajeze. Cuvintele sale, în schimb, folosesc mai ales la zdruncinarea prezumţiei celor care cred că sunt deja mântuiţi, a celor care practică religia şi, prin urmare, se simt deja în ordine. În realitate, ei nu au înţeles că simpla îndeplinire a actelor religioase nu este suficientă dacă nu transformă inima: Domnul nu vrea un cult separat de viaţă şi nu îi sunt plăcute jertfele şi rugăciunile dacă nu ne conduc să trăim iubirea faţă de fraţi şi să practicăm dreptatea. Pentru aceasta, când se vor prezenta înaintea Domnului lăudându-se că au mâncat şi au băut cu el şi au ascultat învăţăturile sale, îl vor auzi răspunzând: "Nu ştiu de unde sunteţi; plecaţi de mine voi toţi, care săvârşiţi nedreptatea!" (v. 27).
Fraţilor şi surorilor, este frumoasă provocarea care ne-o oferă Evanghelia de astăzi: în timp ce uneori ni se întâmplă să-i judecăm pe cei departe de credinţă, Isus pune în criză "siguranţa credincioşilor". De fapt, el ne spune că nu este suficient să ne mărturisim credinţa prin cuvinte, să mâncăm şi să bem cu el celebrând Euharistia sau să cunoaştem bine învăţăturile creştine. Credinţa noastră este autentică atunci când îmbrăţişează întreaga noastră viaţă, când devine un criteriu pentru alegerile noastre, când ne face femei şi bărbaţi care se angajează în bine şi îşi asumă riscuri în iubire, aşa cum a făcut Isus. El nu a ales calea uşoară a succesului sau a puterii, ci, pentru a ne mântui, ne-a iubit până la punctul de a trece prin "poarta strâmtă" a Crucii. El este măsura credinţei noastre; el este poarta prin care trebuie să trecem pentru a fi mântuiţi (cf. In 10,9), trăind propria sa iubire şi devenind, cu viaţa noastră, făcători ai dreptăţii şi păcii.
Uneori, aceasta înseamnă să facem alegeri dificile şi nepopulare, să luptăm împotriva propriului egoism şi să ne dăruim pentru ceilalţi, să perseverăm în bine acolo unde logicile răului par să prevaleze şi aşa mai departe. Dar, trecând acest prag, vom descoperi că viaţa se deschide larg în faţa noastră într-un mod nou şi, încă de acum, vom intra în inima largă a lui Dumnezeu şi în bucuria ospăţului veşnic pe care el l-a pregătit pentru noi.
Să o invocăm pe Fecioara Maria, pentru ca să ne ajute să trecem cu curaj prin "poarta strâmtă" a Evangheliei, aşa încât să ne putem deschide cu bucurie la lărgimea iubirii lui Dumnezeu Tatăl.
______________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori!
Îmi exprim apropierea de locuitorii din Cabo Delgado, Mozambic, victime ale unei situaţii de insecuritate şi violenţă care continuă să provoace morţi şi strămutaţi. În timp ce fac apel să nu-i uităm pe aceşti fraţi şi surori ai noştri, vă invit să ne rugăm pentru ei şi îmi exprim speranţa că eforturile responsabililor ţării vor reuşi să restabilească securitatea şi pacea în acel teritoriu.
Vinerea trecută, 22 august, i-am însoţit cu rugăciunea noastră şi cu postul pe fraţii şi surorile care suferă din cauza războaielor. Astăzi ne alăturăm fraţilor noştri ucraineni care, prin iniţiativa spirituală "Rugăciune mondială pentru Ucraina", cer ca Domnul să dăruiască pacea ţării lor martirizate.
Vă salut pe voi toţi, credincioşi din Roma şi pelerini din diferite ţări, îndeosebi pe cei din Karaganda, Kazahstan, Budapesta şi comunitatea de la Colegiul Pontifical Nord-American. Mă bucur să primesc Fanfara Muzicală din Gozzano şi grupurile parohiale din Bellagio, Vidigulfo, Carbonia, Corlo şi Val Cavallina. De asemenea, salut credincioşii care au venit cu bicicleta din Rovato şi din Manerbio, precum şi grupul itinerant Via Lucis.
Vă urez vouă tuturor o duminică frumoasă.
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
