Călătoria apostolică a Sanctităţii Sale Leon al XIV-lea
în Turcia şi în Liban
cu pelerinaj la İznik (Turcia)
cu ocazia celei de-a 1700-a aniversări a Primului Conciliu din Niceea
(27 noiembrie – 2 decembrie 2025)
Întâlnire cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I şi semnarea Declaraţiei Comune
Palatul Patriarhal (Istanbul), sâmbătă, 29 noiembrie 2025
DECLARAŢIE COMUNĂ
"Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun, veşnică este îndurarea lui"
Ps 106 (105),1
|
| © Vatican Media |
Comemorarea celei de-a 1700-a aniversări a primului Conciliu Ecumenic din Niceea, celebrat în ajunul întâlnirii noastre, a fost un moment extraordinar de har. Conciliul din Niceea, ţinut în anul 325 d.C., a fost un eveniment providenţial de unitate. Scopul comemorării acestui eveniment, însă, nu este numai de a reaminti importanţa istorică a Conciliului, ci de a ne îndemna să fim încontinuu deschişi aceluiaşi Duh Sfânt care a vorbit prin Niceea, în timp ce ne luptăm cu numeroasele provocări ale timpului nostru. Suntem profund recunoscători tuturor liderilor şi delegaţilor altor Biserici şi comunităţi ecleziale care au fost dispuşi să participe la acest eveniment. Pe lângă recunoaşterea obstacolelor care împiedică restabilirea deplinei comuniuni între toţi creştinii - obstacole pe care căutăm să le abordăm prin calea dialogului teologic - trebuie să recunoaştem şi că ceea ce ne leagă este credinţa exprimată în crezul de la Niceea. Aceasta este credinţa mântuitoare în persoana Fiului lui Dumnezeu, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, homoousios cu Tatăl, care pentru noi şi pentru mântuirea noastră s-a întrupat şi a locuit printre noi, a fost răstignit, a murit şi a fost îngropat, a înviat a treia zi, s-a înălţat la cer şi va veni din nou să judece pe cei vii şi pe cei morţi. Prin venirea Fiului lui Dumnezeu, suntem iniţiaţi în misterul Sfintei Treimi - Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt - şi suntem invitaţi să devenim, în şi prin persoana lui Cristos, copii ai Tatălui şi împreună-moştenitori cu Cristos prin harul Duhului Sfânt. Înzestraţi cu această mărturisire comună, putem înfrunta provocările noastre comune în a mărturisi credinţa exprimată la Niceea cu respect reciproc şi putem lucra împreună spre soluţii concrete cu speranţă autentică.
Suntem convinşi că comemorarea acestei aniversări semnificative poate inspira paşi noi şi curajoşi pe calea spre unitate. Printre deciziile sale, primul Conciliu din Niceea a furnizat şi criteriile pentru determinarea datei Paştelui, comună pentru toţi creştinii. Suntem recunoscători Providenţei Divine că anul acesta întreaga lume creştină a sărbătorit Paştele în aceeaşi zi. Este dorinţa noastră comună să continuăm procesul de explorare a unei posibile soluţii pentru a celebra împreună Sărbătoarea Sărbătorilor în fiecare an. Sperăm şi ne rugăm ca toţi creştinii, "în toată înţelepciunea şi înţelegerea spirituală" (Col 1,9), să se angajeze în procesul de a ajunge la o celebrare comună a glorioasei învieri a Domnului nostru Isus Cristos.
Anul acesta comemorăm şi cea de-a 60-a aniversare a istoricei declaraţii comune a venerabililor noştri predecesori, Papa Paul al VI-lea şi patriarhul ecumenic Atenagora, care a anulat schimbul de excomunicări din 1054. Îi mulţumim lui Dumnezeu că acest gest profetic a determinat Bisericile noastre să urmărească "în spirit de încredere, stimă şi caritate reciprocă dialogul care, cu ajutorul lui Dumnezeu, va duce la o convieţuire din nou, pentru binele mai mare al sufletelor şi venirea Împărăţiei lui Dumnezeu, în acea deplină comuniune de credinţă, acord fratern şi viaţă sacramentală care a existat între ele în prima mie de ani de viaţă a Bisericii" (Declaraţia Comună a Papei Paul al VI-lea şi a Patriarhului Ecumenic Atenagora, 7 decembrie 1965). În acelaşi timp, îi îndemnăm pe cei care încă ezită la orice formă de dialog să asculte ceea ce Duhul spune Bisericilor (cf. Ap 2,29), care în circumstanţele actuale ale istoriei ne îndeamnă să prezentăm lumii o mărturie reînnoită de pace, reconciliere şi unitate.
Convinşi de importanţa dialogului, ne exprimăm sprijinul continuu pentru activitatea Comisiei Internaţionale Mixte pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă, care, în faza sa actuală, examinează probleme considerate din punct de vedere istoric divizatoare. Împreună cu rolul de neînlocuit pe care dialogul teologic îl joacă în procesul de apropiere dintre Bisericile noastre, recomandăm şi celelalte elemente necesare ale acestui proces, inclusiv contactele fraterne, rugăciunea şi munca în comun în toate domeniile în care cooperarea este deja posibilă. Îi îndemnăm cu tărie pe toţi credincioşii Bisericilor noastre, şi în special pe clerici şi teologi, să îmbrăţişeze cu bucurie roadele obţinute până acum şi să lucreze pentru creşterea lor continuă.
Scopul unităţii creştine include obiectivul de a contribui într-un mod fundamental şi dătător de viaţă la pacea între toate popoarele. Împreună, ne ridicăm cu fervoare vocile invocând darul păcii lui Dumnezeu asupra lumii noastre. Din păcate, în multe regiuni ale lumii noastre, conflictele şi violenţa continuă să distrugă vieţile atâtor oameni. Facem apel la cei care au responsabilităţi civile şi politice să facă tot posibilul pentru a se asigura că tragedia războiului încetează imediat şi le cerem tuturor oamenilor de bună voinţă să ne susţină implorarea.
În special, respingem orice utilizare a religiei şi a numelui lui Dumnezeu pentru a justifica violenţa. Credem că dialogul interreligios autentic, departe de a fi o cauză de sincretism şi confuzie, este esenţial pentru coexistenţa popoarelor de diferite tradiţii şi culturi. Conştienţi de cea de-a 60-a aniversare a declaraţiei Nostra Aetate, îi îndemnăm pe toţi bărbaţii şi femeile de bună voinţă să lucreze împreună pentru a construi o lume mai dreaptă şi mai solidară şi să aibă grijă de creaţia care ne-a fost încredinţată de Dumnezeu. Numai aşa familia umană poate să depăşească indiferenţa, dorinţa de dominaţie, lăcomia de profit şi xenofobia.
Deşi suntem profund alarmaţi de situaţia internaţională actuală, nu pierdem speranţa. Dumnezeu nu va abandona omenirea. Tatăl l-a trimis pe Fiul său Unicul Născut să ne mântuiască, iar Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Isus Cristos, ne-a dăruit Duhul Sfânt, pentru a ne face părtaşi la viaţa sa divină, păstrând şi protejând sacralitatea persoanei umane. Prin Duhul Sfânt ştim şi experimentăm că Dumnezeu este cu noi. De aceea, în rugăciunea noastră, îi încredinţăm lui Dumnezeu fiecare fiinţă umană, în special pe cei aflaţi în nevoie, pe cei care suferă de foame, singurătate sau boală. Invocăm asupra fiecărui membru al familiei umane orice har şi orice binecuvântare, pentru ca "inimile lor să fie mângâiate şi, unite în iubire, să ajungă la toată bogăţia plinătăţii înţelegerii, ca să cunoască misterul lui Dumnezeu", care este Domnul nostru Isus Cristos (Col 2,2).
Din Fanar, 29 noiembrie 2025
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
* * *
Din arhiva ercis.ro:
Papa Leon al XIV-lea: Mă gândeam să ies la pensie, în schimb am capitulat în faţa lui Dumnezeu
În tăcere şi cu braţele deschise, rugăciunea papei în portul din Beirut
Papa în Liban: Sfânta Liturghie ("Beirut Waterfront", Beirut, marţi, 2 decembrie 2025)
Conferinţa de presă a pontifului în timpul zborului de la Istanbul la Beirut (30 noiembrie 2025)
Papa în Turcia: Doxologia (29 noiembrie)
Leon al XIV-lea în "Moscheea albastră" din Istanbul, vizită în spirit de reculegere şi ascultare
Papa Leon al XIV-lea: În drum spre unitate până la Ierusalim în Jubileul din 2033
Ce reprezintă logourile şi motourile pentru călătoria Papei Leon al XIV-lea în Turcia şi Liban?
Papa Leon al XIV-lea: Salut adresat jurnaliştilor în timpul zborului spre Ankara (27 noiembrie 2025)
Cardinalul Parolin: În Orientul Mijlociu papa va fi mesager de armonie, dialog şi pace
Cardinalul Koch: Papa la Niceea, un mesaj pentru unitatea tuturor creştinilor
