Preafericirii Sale,
cardinalul Béchara Boutros Raï,
patriarh de Antiohia al maroniţilor,
preşedinte al Adunării Patriarhilor şi Episcopilor Catolici din Liban
Preafericirii Voastre şi, prin intermediul dumneavoastră, tuturor libanezilor, fără deosebire de comunitate şi de apartenenţă religioasă, aş vrea să vă adresez câteva cuvinte de întărire şi încurajare cu ocazia celebrării Naşterii Domnului Nostru Isus Cristos, Principe al Păcii.
Preaiubiţi fii şi fiice din Liban,
Mare este durerea mea văzând suferinţa şi angoasa care sufocă înnăscuta întreprindere şi vivacitate a ţării cedrilor. Mai multă încă, este dureros văzând răpite toate speranţele cele mai dragi de a trăi în pace şi de a continua să fie pentru istorie şi pentru lume un mesaj de libertate şi o mărturie a trăirii bine împreună; şi eu care din toată inima iau parte, ca la oricare mulţumire a voastră, tot aşa şi la orice neplăcere a voastră, simt în adâncul sufletului gravitatea pierderilor voastre, mai ales când mă gândesc la atâţia tineri cărora le este luată orice speranţă a unui viitor mai bun.
Însă în această zi de Crăciun "poporul care umbla în întuneric a văzut o lumină mare" (Is 9,1), lumina care potoleşte temerile şi insuflă în fiecare speranţa în certitudinea că Providenţa nu va abandona niciodată Libanul şi va şti să îndrepte spre bine şi acest doliu.
De multe ori Libanul este citat în Sfintele Scripturi, însă asupra tuturora primează imaginea pe care psalmistul ne-o dăruieşte: "Cel drept va înflori ca un palmier, va creşte ca un cedru din Liban" (Ps 91,13).
Maiestuozitatea cedrului în Biblie este simbol de fermitate, de stabilitate, de protecţie. Cedrul este simbol al celui drept care, înrădăcinat în Domnul, transmite frumuseţe şi bunăstare şi chiar la bătrâneţe se înalţă în sus şi produce roade îmbelşugate. În aceste zile Emanuel, Dumnezeul cu noi, devine aproape al nostru, merge alături de noi. Fiţi încrezători în prezenţa sa, în fidelitatea sa. Asemenea cedrului luaţi din profunzimea rădăcinilor voastre ale trăirii împreună pentru a fi din nou un popor solidar; asemenea cedrului, rezistent la orice furtună, să puteţi percepe contingenţele momentului prezent pentru a redescoperi identitatea voastră, aceea de a duce la toată lumea parfumul respectului, al convieţuirii şi al pluralismului, aceea a unui popor care nu abandonează propriile case şi propria moştenire; identitatea unui popor care nu lasă să dispară visul celor care au crezut în viitorul unei ţări frumoase şi prospere.
În această perspectivă apelez la conducătorii politici şi la liderii religioşi împrumutând un pasaj dintr-o scrisoare pastorală a patriarhului Elias Hoyek: "Voi, conducători ai ţării, voi, judecători ai pământului, voi, deputaţi ai persoanelor care trăiţi datorită poporului, (...) sunteţi obligaţi, în capacitatea voastră oficială şi conform responsabilităţilor voastre, să căutaţi interesul public. Timpul vostru nu este dedicat intereselor voastre mai bune şi munca voastră nu este pentru voi, ci pentru statul şi pentru naţiunea pe care le reprezentaţi".
În sfârşit, afectul faţă de iubitul popor libanez, pe care sper să-l vizitez cât mai curând posibil, unit cu grija constantă care a însufleţit acţiunea predecesorilor mei şi a Scaunului Apostolic, mă determină să mă adresez încă o dată comunităţii internaţionale. Să ajutăm Libanul să rămână în afara conflictelor şi tensiunilor regionale. Să-l ajutăm să iasă din criza gravă şi să se refacă.
Preaiubiţi fii şi fiice, în întunericul nopţii ridicaţi-vă privirea, ca steaua din Betleem să vă fie călăuză şi încurajare pentru a intra în logica lui Dumnezeu, pentru a nu rătăci drumul şi pentru a nu pierde speranţa.
Din Vatican, 24 decembrie 2020
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
