|
| © Vatican Media |
Iubiţi fraţi şi surori, sărbătoare frumoasă! Sărbătoare frumoasă tuturor!
Astăzi, imediat după Crăciun, liturgia îl celebrează pe Sfântul Ştefan, primul martir. Relatarea uciderii sale cu pietre se găseşte în Faptele Apostolilor (cf. 6,8-12; 7,54-60) şi ni-l prezintă în timp ce, murind, se roagă pentru ucigaşii săi. Şi asta ne face să reflectăm: de fapt, chiar dacă la prima vedere Ştefan pare să îndure neputincios o violenţă, în realitate, ca om cu adevărat liber, continuă să-i iubească şi pe ucigaşii săi şi să-şi ofere viaţa pentru ei, ca şi Isus (cf. In 10,17-18; Lc 23,34); îşi oferă viaţa pentru ca să se căiască şi, odată iertaţi, să poată avea în dar viaţa veşnică.
În acest mod, diaconul Ştefan ne apare ca martor al acelui Dumnezeu care are o singură mare dorinţă: "Ca toţi oamenii să fie mântuiţi" (1Tim 2,4) - aceasta este dorinţa inimii lui Dumnezeu -, şi ca nimeni să nu se piardă (cf. In 6,39; 17,1-26). Ştefan este martor al acelui Tată - Tatăl nostru - care vrea binele şi numai binele pentru fiecare dintre fiii săi, şi întotdeauna; Tatăl care nu exclude pe nimeni, Tatăl care nu încetează niciodată să-i caute (cf. Lc 15,3-7), şi de a-i aduna atunci când, după ce s-au îndepărtat, se întorc căiţi la el (cf. Lc 15,11-32) şi Tatăl care nu încetează să ierte. Amintiţi-vă asta: Dumnezeu iartă mereu şi Dumnezeu iartă tot.
Să ne întoarcem la Ştefan. Din păcate şi astăzi sunt, în diferite părţi ale lumii, mulţi bărbaţi şi femei persecutaţi, uneori până la moarte, din cauza evangheliei. Şi pentru ei este valabil ceea ce am spus despre Ştefan. Nu se lasă ucişi din slăbiciune, nici pentru a apăra o ideologie, ci pentru a-i face părtaşi pe toţi de darul de mântuire. Şi fac asta în primul rând pentru binele ucigaşilor lor: pentru ucigaşii lor... şi se roagă pentru ei.
Ne-a lăsat un exemplu foarte frumos despre asta Fericitul Christian de Chergé, care îl numea pe ucigaşul său "prieten din ultimul minut".
Aşadar, să ne întrebăm, fiecare dintre noi: Simt eu dorinţa ca toţi să-l cunoască pe Dumnezeu şi toţi să se mântuiască? Ştiu să-l iubesc şi pe cel care mă face să sufăr? Mă interesez şi mă rog pentru atâţia fraţi şi surori persecutaţi din cauza credinţei?
Maria, Regina martirilor, să ne ajute să fim martori curajoşi ai evangheliei pentru mântuirea lumii.
______________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori!
Reînnoiesc vouă tuturor urările de Crăciun Sfânt. În aceste zile am primit atâtea mesaje şi semne de apropiere. Mulţumesc. Doresc din inimă să mulţumesc tuturor: fiecărei persoane, fiecărei familii, parohiilor şi asociaţiilor. Mulţumesc tuturor!
Aseară a început Sărbătoarea luminilor, Hanukkah, celebrată timp de opt zile de fraţii noştri şi surorile noastre evrei din lume, cărora le trimit urarea mea de pace şi fraternitate.
Şi vă salut pe voi toţi, romani şi pelerini din Italia şi din diferite ţări! Cred că mulţi aţi făcut parcursul jubiliar care conduce la Poarta Sfântă de la Bazilica "Sfântul Petru". Este un semn frumos, un semn care exprimă sensul vieţii noastre: a merge în întâmpinarea lui Isus, care ne iubeşte şi ne deschide Inima sa pentru a ne face să intrăm în Împărăţia sa de iubire, de bucurie şi de pace. În această dimineaţă am deschis o Poartă Sfântă, după cea de la "Sfântul Petru", în închisoarea romană Rebibbia. A fost ca, pentru a spune aşa, "catedrala durerii şi a speranţei".
Una din acţiunile care caracterizează Jubileele este iertarea datoriilor. De aceea încurajez pe toţi să susţină campania făcută de Caritas Internationalis intitulată "A transforma datoria în speranţă", pentru a ridica ţările oprimate de datorii nesustenabile şi a promova dezvoltarea.
Problema datoriei este legată cu aceea a păcii şi a "pieţei negre" a armamentelor. Ajunge cu colonizarea popoarelor cu armele! Să lucrăm pentru dezarmare, să lucrăm împotriva foamei, împotriva bolilor, împotriva muncii minorilor. Şi să ne rugăm, vă rog, pentru pacea în lumea întreagă! Pacea în martirizata Ucraina, în Gaza, Israel, Myanmar, Nord Kivu şi în atâtea ţări care sunt în război.
Urez tuturor o zi frumoasă de sărbătoare. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
