de Debora Donnini
Un climat cordial caracterizează întâlnirile Papei Francisc cu iezuiţii în timpul călătoriilor sale apostolice. Aşa a fost şi în Slovacia când la 12 septembrie 2021, la Nunţiatura apostolică din Bratislava, şi-a rezervat circa o oră şi jumătate cu confraţii din ţara vizitată. Aceasta este întâlnire a cărei conversaţie o prezintă La Civiltà Cattolica. A mai fost o altă întâlnire cu iezuiţii, la 14 septembrie, după Dumnezeiasca Liturghie, dar a fost foarte scurtă: a vizitat personalul de la Casa de Exerciţii Spirituale care nu putea să participe la celebrare pentru că era angajat în pregătirea ospitalităţii pentru episcopii prezenţi.
Şi la întâlnirea de duminică, 12 septembrie, dialogul se dezvoltă cu un limbaj sincer, aşa cum reiese încă de la răspunsul la întrebarea despre cum stă cu sănătatea. "Încă viu. Cu toate că unii mă voiau mort", spune Francisc nuanţând cu ironie, adăugând că este conştient de faptul că există "chiar întâlniri între prelaţi, care credeau că papa era mai grav decât ceea ce se spunea. Pregăteau conclavul", referindu-se la operaţia din iulie, amintind că un asistent medical l-a convins să se supună operaţiei.
De la sănătate la pastoraţie se intercalează cuvintele papei, care le recomandă iezuiţilor patru tipuri de apropiere pentru munca lor în Slovacia. Apropiere cu Dumnezeu. Apropiere între confraţi, apropiere de episcop şi de papa - vorbind direct şi nu bârfind - şi apropiere de poporul lui Dumnezeu. În această privinţă face referinţă la ceea ce defineşte ca "lucrul cel mai frumos pe care un papă l-a spus iezuiţilor", adică discursul Sfântului Paul al VI-lea adresat celei de-a XXXII-a Congregaţii Generale cu privire la faptul că acolo unde sunt intersecţii de drumuri, acolo sunt iezuiţii. "Vom crea probleme. Însă ceea ce ne va salva de la căderea în ideologii stupide este apropierea de poporul lui Dumnezeu".
Răspunzând la o întrebare, papa se opreşte asupra suferinţei Bisericii în acest moment, "ispita de a se întoarce înapoi". "O ideologie care colonizează minţile", o defineşte el. Nu o problemă universală, ci specifică Bisericilor din unele ţări. "Într-o lume care este aşa de condiţionată de dependenţe şi de virtualitate ne provoacă frică să fim liberi", remarcă el într-unul din pasajele centrale, amintind că a vorbit despre asta în prima sa întâlnire publică din Bratislava, dând din nou ca exemplu pe marele inchizitor din Dostoievski. "Ne provoacă frică să mergem înainte în experienţele pastorale", afirmă el, gândindu-se la munca făcută în timpul Sinodului despre familie "pentru a da de înţeles că perechile în a doua unire nu sunt deja condamnate la iad". "Ne provoacă frică să însoţim oameni cu diversitate sexuală. Ne provoacă frică intersecţiile drumurilor despre care ne vorbea Paul al VI-lea". "Asta - explică el - este răul din acest moment. A căuta calea în rigiditate şi în clericalism, care sunt două pervertiri".
Pentru papa, Domnul cere astăzi Societăţii să fie liberă, cu rugăciune şi discernământ. Nu este vorba de "o laudă adusă imprudenţei": ceea ce semnalează Papa Francisc este că "a ne întoarce înapoi nu este calea corectă", în timp ce este corect "a merge înainte în discernământ şi în ascultare".
Apoi, cu privire la momentul în care lipseşte fervoarea, îndeamnă să se înţeleagă dacă este vorba de o dezamăgire personală sau comunitară, amintind şi importanţa de a cunoaşte mai bine Exerciţiile.
Una dintre întrebări se referă la colonizările ideologice şi la gender. "Ideologia are mereu fascinaţia diabolică, cum spui tu, pentru că nu este întrupată", răspunde papa subliniind că se trăieşte o civilizaţie a ideologiilor şi că "trebuie să le demascăm de la rădăcini". "Ideologia gender despre care vorbeşti tu este periculoasă, da. Aşa cum o înţeleg eu, este periculoasă pentru că e abstractă faţă de viaţa concretă a unei persoane, ca şi cum o persoană ar putea decide în mod abstract după propria plăcere dacă şi când este bărbat sau femeie. Abstracţia pentru mine este o problemă mereu", remarcă papa amintind însă că "asta nu are nimic de-a face cu problema homosexuală". Dacă există un cuplu homosexual, "noi putem să facem pastoraţie cu ei, să mergem înainte în întâlnire cu Cristos". Atunci când vorbeşte de ideologie, explică el, vorbeşte "despre abstracţie prin care totul este posibil nu pentru viaţa concretă a persoanelor şi pentru situaţia lor reală".
Cu privire la dialogul ebraico-creştin trebuie evitat ca să se strice "prin răstălmăciri, aşa cum se întâmplă uneori", afirmă el după aceea. Apoi, într-una din întrebări Papa Francisc este întrebat cum înfruntă oamenii care-l privesc cu suspiciune. În această privinţă spune că există o mare televiziune catolică ce vorbeşte rău despre el încontinuu. "Personal pot să merit atacuri şi injurii pentru că sunt un păcătos", afirmă el, "dar Biserica nu merită asta: este lucrare a diavolului". Papa ştie că există şi clerici care fac comentarii rele cu privire la el şi destăinuieşte că uneori îi lipseşte răbdarea în special atunci când fac evaluări fără a intra într-un adevărat dialog. Asigură că, oricum, el merge înainte, fără a intra "în lumea lor de idei şi fantezii". "Prefer să predic", spune el. Aminteşte că unii îl acuză că nu vorbeşte despre sfinţenie, ci întotdeauna despre social şi că este "un comunist". "Şi totuşi - remarcă el - am scris o întreagă exortaţie apostolică despre sfinţenie, Gaudete et exsultate".
Apoi se opreşte asupra deciziei sale, rod al unei consultări cu toţi episcopii din lume, de a opri automatismul ritului antic în aşa fel încât să ne întoarcem "la adevăratele intenţii ale lui Benedict al XVI-lea şi Ioan Paul al II-lea". De acum încolo cel care vrea să celebreze vetus ordo trebuie să ceară permisiunea la Roma. Apoi aminteşte experienţa unui cardinal la care au mers doi preoţi abia hirotoniţi cerând să studieze latina pentru a celebra bine. Papa aminteşte cuvintele cu care le-a răspuns cardinalul, cu "simţul umorului", îndemnându-i să studieze mai întâi spaniola, precum şi vietnameza, luându-i în considerare pe credincioşii prezenţi în dieceză. "Eu merg înainte - explică apoi Papa Francisc - nu pentru că vreau să fac revoluţia. Fac ceea ce simt că trebuie să fac. Este nevoie de multă răbdare, rugăciune şi multă caritate".
Cu privire la imigraţie, reafirmă că nu trebuie numai primiţi migranţii, ci trebuie şi protejaţi, promovaţi şi integraţi şi că trebuie înţelese profund şi cauzele fenomenului, înţeles ceea ce se întâmplă în Mediterana şi care sunt "jocurile puterilor care au ieşire la acea mare pentru control şi dominare".
(După Vatican News, 21 septembrie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
